“Voi declansa un referendum pentru a cere romanilor sa accepte votul uninominal la urmatoarele alegeri parlamentare”, aceasta este fraza cheie a prezentei in fata Parlamentului Romaniei a presedintelui Traian Basescu, miercuri, 14 februarie. Ceea ce nu a spus presedintele este cand vor avea loc urmatoarele alegeri. Poate presedintele Basescu sa includa in intrebarea pusa romanilor si o data precisa, alta decat cea a alegerilor obisnuite, din 2008? Constitutia Romaniei (art. 90) spune ca “Presedintele României, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national”. Este declansarea de alegeri anticipate o problema de interes national? Astazi mai mult ca oricand. Ce a ajuns Parlamentul Romaniei? La putere se afla o alianta dintre PD, PNL si UDMR, dar presedintele Senatului este un lider al PSD, partid care a pierdut alegerile. Agenda de lucru din Senat si din Camera Deputatilor o face un Partid Conservator creditat cu 1% din optiunile electoratului. PNL, aflat la guvernare, voteaza in draci alaturi de PSD, PRM si PC, iar Tariceanu negociaza pe ascuns cu PSD si PC formarea unei coalitii in cazul in care PD s-ar retrage din Guvern. Atat PNL, cat si partidele din opozitie fug ca de ciuma de alegeri anticipate. PC fiindca nu ar mai intra in Parlament, PSD fiindca si-ar pierde jumatate din numarul actual de parlamentari, iar PRM fiindca ar pierde voturi in favoarea partidului lui Becali. Haosul politic in care se afla Romania in acest moment pleaca de la Calin Popescu Tariceanu. Primul lucru care trebuia facut in primavara anului 2005 era organizarea de alegeri anticipate. Or, el s-a opus. Traian Basescu si Alianta D.A. se bucurau in acel moment de o mare incredere in randurile romanilor. Astazi, PNL a scazut la limita de avarie. Istoria se repeta. In 1997, Emil Constantinescu si PNTCD au refuzat (sau nu au avut puterea) sa organizeze alegeri anticipate. Motivul invocat atunci a fost integrarea in NATO; motivul invocat acum a fost integrarea in UE. Motivele reale au fost altele, slabiciune in cazul PNTCD, si teama de procurorii DNA, in cazul PNL. Cele doua perioade seamana insa ca doua picaturi de apa. Principalele partide aflate la guvernare – CDR atunci, Alianta D.A. acum – nu se bucura de sufficient sprijin in Parlament pentru a guverna conform programului pe baza caruia au fost alese. PNTCD a simtit rezultatul pe propria piele, iesind complet din Parlament, iar PNL este pe punctul de a-i calca pe urme. Cum poate fi suspendat presedintele Basescu? La articolul 95, Constitutia Romaniei spune urmatoarele: (1) În cazul savârsirii unor fapte grave prin care încalca prevederile Constitutiei, Presedintele României poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor sI de Senat, în sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa. (2) Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce, neîntârziat, la cunostinta Presedintelui. (3) Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, în cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui. In final, electoratul va fi acela care va decide daca Traian Basescu ramane sau nu in functie. Partidele din opozitie (la care se adauga si liberalii, chiar daca nu pe fata) cauta solutii pentru a-l suspenda pe presedinte, dar nu vor sa ajunga in fata alegatorilor.