Mona Musca pleaca. Ramanem cu Ion Iliescu.

Dupa 17 ani de prezenta pe scena publica romaneasca, Mona Musca o paraseste fara glorie. Curtea de Apel Bucuresti a respins recursul facut de Mona Musca la decizia CNSAS prin care se stabilea ca a facut politie politica. Decizia este definitiva si nu mai poate fi atacata decat la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, lucru pe care doamna Musca a anuntat ca o sa-l faca. A doua zi, Mona Musca si-a anuntat demisia atat din Parlamentul Romaniei, cat si din Partidul Liberal Democrat, motivandu-si gestul prin aceea ca nu vrea sa legitimeze “ramanerea in Parlament a celor care ar avea, într-adevar, motive sa plece” (facand aluzie la Dan Voiculescu) si ca vrea sa protejeze imaginea liberal-democratilor de atacuri.
“Nu ignor trecutul, dar judec prezentul si gandesc pentru viitor, judec politicianul si omul Mona Musca si judec tot ce a facut bun in politica Romaniei dupa 1989; si pentru mine asta conteaza.” Pasajul citat aici este comentariul unei persoane anonime pe marginea unui articol care anunta demisia Monei Musca din Parlament. El sintetizeaza foarte bine modul in care stau lucrurile in ceea ce o priveste pe Mona Musca Ceea ce se intampla astazi cu Mona Musca mi se pare strigator la cer. As fi putut intelege si sustine condamnarea si scoaterea Monei Musca de pe scena politica romaneasca daca ea, scena, ar fi fost curatata mai intai de gunoaiele comunisto-securiste, gen Iliescu, Voiculescu, Vadim… Dar incepem de la coada si nu vom ajunge niciodata la cap. In mod indubitabil, Mona Musca a gresit enorm atunci cand a semnat acel angajament cu Securitatea in 1978 si a mai gresit enorm atunci cand nu a avut curajul, dupa 1990, sa vorbeasca despre acest lucru.
O judec insa pe Mona Musca – la fel ca si pe ceilalti oameni care au facut pactul cu Diavolul in trecut – si prin prisma a ceea ce au facut dupa 1989. Cu siguranta ca Mona Musca ar fi putut fi unul dintre liderii de frunte ai PSD. In loc de asta, ea a preferat sa militeze pentru instaurarea democratiei in Romania si pentru curatarea tarii de mafia pesedista. Amintesc doar ca Mona Musca este cea care, in 2004, cand Adrian Nastase era pe cai mari, a depus plangere penala impotriva acestuia in cazul Zambaccian. Exemplele sunt numeroase, dar ele nu-si mai au rostul. Este prea tarziu. Nu Mona Musca a pierdut, a invins Ion Iliescu.