Elene, regi si presedinti

Se spune ca in spatele oricarui barbat de succes se afla o femeie. Ca sa ne limitam numai la spatiul romanesc si doar la ultimul secol, printr-o ironie a sortii, femeile din spatele celor mai controversati conducatori poarta acelasi nume. Minte sclipitoare si organizator talentat, Carol al II-lea a marcat istoria interbelica a Romaniei. Slabiciunea bolnavicioasa fata de Duduia, cum o alinta el pe Elena Lupescu, l-a pierdut. Bagareata si zgomotoasa, Lupeasca a reusit sa-i indeparteze adevaratii prieteni si sa-l inconjoare de o camarila profitoare. Elena a racit chiar relatiile lui Carol cu propriul sau fiu, Mihai. Mai tarziu, tanarul rege nu l-a iertat.
Carol moare de inima rea la Estoril, intr-un inceput de aprilie, la numai 56 de ani. La inmormantare, el a fost plans de Duduia Elena, dar nu si de regele Mihai care nici macar nu a fost prezent.
Multi dintre cei care l-au inconjurat spun ca Ceausescu ar fi fost un tip mai rezonabil daca nu s-ar fi lasat influentat de Elena, cea pentru care toti colaboratorii lui nea Nicu erau niste idioti, ca si romanii in general. Pierdut intr-o realitate virtuala manevrata de Elena, Ceausescu pare ca n-a inteles nici in ultima clipa de viata ca poporul il detesta.
Elena zilelor noastre este, desigur, mult mediatizata Elena Udrea. Ar fi exagerat s-o asezam pe voluptuoasa blonda pe aceeasi treapta cu celelalte doua Elene. Udrea nu este femeia presedintelui Basescu, nici macar dusmanii sai n-au indraznit sa sugereze asta, desi o numesc “tiitoarea de la Cotroceni”. Celebrul biletel al lui Tariceanu catre Basescu, facut public de Elena Udrea, a rupt orice punte intre presedinte si premier. A fost momentul in care “Moliceanu” s-a scuturat si a trecut la atacuri sub centura. Lupta nu s-a mai dat la nivelul declaratiilor politice, ci la dosare. In mocirla acestui razboi fara manusi a aparut interventia presedintelui pentru o firma, atacuri la fratele lui Basescu, un baiat destept al energiei si mai nou, zvonurile ca fetele presedintelui iau bani grei de la o firma care castiga contractele Primariei Capitalei de pe vremea cand seful statului era primar general. Nu conteaza cat din toate acestea sunt adevarate, conteaza loviturile succesive de imagine pe care le primeste Basescu si care sunt contabilizate in scaderea procentajului din ochii electoratului. Este trist ca oamenii au memorie scurta. Este trist ca unii uita ca Basescu a declansat o cruciada justa impotriva coruptiei si sistemului clientelar. Ca nimeni pana la el nu a adus putina demnitate si dreptate in actul de justitie. Toate reusitele lui sunt acum acoperite de laturile celor care si-au vazut privilegiile si chiar libertatea puse in pericol.
In aceasta lupta surda pe care n-a reusit s-o transeze, Basescu pierde din camarazi, iar asta este mai grav decat pierderea Guvernului. Toti cei 15 consilieri cu care a plecat la drum au disparut. Se speculeaza ca acestia nu o suportau pe Elena Udrea si influenta pe care o avea asupra sefului statului. Daca numai 10% din aceasta afirmatie este adevarata, tot este grav. Plecarea celor doi tovarasi loiali pe care ii avea de peste 8 ani Adriana si Claudiu Saftoiu are o semnificatie si mai profunda. Basescu l-a sacrificat pe Claudiu Saftoiu din postul de sef al SIE dupa o gafa copilareasca. Adriana nu l-a mai avut la inima pe omul Basescu si si-a dat demisia. Ea pare o femeie cu capul pe umeri. Declaratiile acesteia au bun simt. Il admira pe presedinte, il sustine in ce face, este convinsa ca Basescu este animat de cele mai bune ganduri, dar toate acestea le sintetizeaza intr-o propozitie: “tinta este buna, drumul este gresit”.
Cea mai mare problema a presedintelui in acest moment, in care partidul sau a iesit de la guvernare, este sa-l tina in viata si unit. Cel putin acum Boc, Videanu, Monica Macovei, Blaga si Berceanu ii fac declaratii de loialitate si ii respecta deciziile. Este mult mai grea insa tinerea in mana a esaloanelor inferioare ale partidului. PD-ul, ca orice partid, nu are numai sfinti animati de spiritul de dreptate si lupta al lui Basescu. Prin teritoriu, PDistii care ocupa functii in administratiile locale sunt pe punctul de a fi debarcati. Ca un reflex omenesc, ei vor incerca sa-si pastreze privilegiile. In tara, e un lucru cunoscut, oamenii partidelor nu se dusmanesc ca la centru. Ei traiesc impreuna si de multe ori au aceleasi interese si afaceri. De aceea, Basescu nu trebuie sa se bazeze exagerat pe charisma sa. Oamenii fug spre cei care au puterea si nu isi risca situatia personala. O dovada este esecul constructiei PLD cu Stolojan in frunte, un partid care nu are o baza de masa, ci doar un centru de putere.
Izolat la Cotroceni, fara posibilitatea de a controla Guvernul prin oamenii sai, Basescu trebuie sa se intrebe pe cine se poate baza, cum poate tine lucrurile in frau si mai ales cum continua reforma pe care a inceput-o. Poate ca Procuratura si DNAii vor continua proiectele, dar judecatorii aflati acum sub o alta tutela pot fi derutati. Romania nu este inca Statele Unite, sa poti spune ca justitia este oarba. Cei care fac justitie in Romania sunt dependenti, din pacate, de semnalele politice. Degeaba dosarele de coruptie sunt bine facute, daca judecatorii ezita sa dea sentinte.
Scapat deocamdata de marsavia pusa la cale de PSD suspendarea sa Basescu trebuie sa se scuture de slabiciuni, sa-si refaca ostile, sa reanalizeze tactica si sa-si apropie prietenii. Nimanui, niciunei Elene Udrea, nu trebuie sa i se permita sa-l faca vulnerabil. Romanii l-au votat presedinte pentru ca l-au vazut un om puternic, singurul capabil sa schimbe lucrurile. El insusi si-a ridicat aceasta stacheta, sub care nu mai poate cobori. Poticneala si nesiguranta din ultimul discurs nu-i fac bine. “Tinta buna, drum gresit”, trebuie sa-l puna pe ganduri. Altfel, Basescu poate trai drama unui sofer de ambulanta care, in efortul generos de a salva o viata, calca un pieton.