Criminalii de razboi

Imediat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Canada devine, alaturi de Statele Unite, o destinatie interesanta pentru criminalii de razboi. Profitand de inexistenta unui cadru legislativ care sa le controleze atent trecutul, s-au strecurat pe teritorul canadian indivizi despre care, ulterior, s-a aflat ca nu au declarat adevarul despre activitatile in care au fost implicati.
In 1985, guvernul canadian a creat o comisie care a analizat dosarele a 883 de persoane suspectate de comiterea unor crime de razboi. Dupa doi ani, s-au publicat rezultatele anchetei si guvernul a anuntat ca toate persoanele suspectate de crime impotriva umanitatii si-au pierdut cetatenia canadiana si au fost expluzate sau sunt in curs de urmarire penala. De asemenea, la acel moment s-a luat si decizia ca Jandarmeria Regala Canadiana si Ministerul Justitiei sa se implice in acest tip de probleme si s-a anuntat infiintarea unui departament special, Unité des crimes de guerre / de l’immigration et des passeports.
In 1995, guvernul canadian a anuntat ca are intentia de a schimba abordarea acestei probleme, adoptand ideea de a retrage cetatenia canadiana mai mult pentru faptul ca inculpatul a facut declaratii false la intrarea in Canada si mai putin pentru ca acesta este un criminal de razboi. In virtutea acestei noi politici au fost analizate, in acea perioada, inca 1.664 de cazuri.
In general, acuzatiile sunt facute in patru directii importante: crime contra umanitatii (reprezinta actele de violenta, tortura, exterminare etc., comise in mod sistematic, pe timp de pace sau de razboi, asupra unor concetateni sau straini), genocid (reprezinta distrugerea intentionata si sistematica, partiala sau in totalitate, a unui grup national, etnic, rasial sau religios de catre reprezentanti ai statului sau de catre simpli cetateni), crime de razboi (sunt actele de violenta comise in timpul unui conflict international armat, care poate fi razboiul dintre doua tari, cand ocupantii teritorului strain tortureaza sau omoara civilii si prizonierii; de asemenea, poate fi vorba si de contextul unui razboi civil) si complicitate (o persoana se poate incadra in aceasta categorie chiar daca nu este membra activa a unei organizatii vinovate de atrocitati daca prin comportamentul sau contribuie, direct sau indirect, la perpetuarea acestora).
Un caz recent, in curs de judecare sub incidenta legii canadiene a crimelor contra umanitatii este cel al ruandezului Désiré Munyaneza, care a intrat in Canada cu un fals pasaport camerunez, solicitand statut de refugiat. Commission de l’immigration et du statut de réfugié a respins cererea acestuia, existand banuieli asupra implicarii sale in genocidul ruandez. In prezent, el este acuzat de crime impotriva umanitatii, de genocid si crime de razboi si, daca va fi gasit vinovat, risca pedeapsa cu inchisoarea pe viata.