Moartea profesorului din Virginia plansa la Bucure

Incredibila noua drama a Americii: in 16 aprilie, un student de 23 de ani, de origine sud-coreeana, deschide focul in cladirea Norris Hall, de la Universitatea Virginia Tech, ucigand 30 de persoane inainte de a-si pune capat zilelor. Printre victime, profesorul Liviu Librescu, 76 de ani, absolvent al Universitatii Politehnica din Bucuresti (promotia 1952). Moartea profesorului a fost una eroica, relatata de presa din toate colturile lumii: Liviu Librescu a blocat usa clasei cu corpul lui, pentru ca studentii sa aiba timp sa se salveze sarind pe fereastra. O ironie a destinului: supravietuitor al Holocaustului, profesorul Librescu a murit in chiar ziua comemorarii acestuia.
Viata profesorului Librescu nu a fost usoara. De origine evreiasca, Liviu Librescu a trecut, in anii tulburi din perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, printr-un lagar de munca si prin ghetoul de la Focsani, unde fusesera adunati mii de evrei din toata tara, din dorinta guvernului de a corespunde exigentelor Germaniei naziste. Trecand cu bine de aceasta incercare si incheindu-si, mai tarziu, studiile universitare la Facultatea de Inginerie Aerospatiala de la Universitatea Politehnica din Bucuresti, unde si-a dat, in 1969, si doctoratul Librescu ajunge cercetator la Institutul de Mecanica Fluidelor din cadrul Academiei de Stiinte.
Cariera sa bate pasul pe loc, din pricina ca nu colaboreaza cu regimul comunist. Gandul plecarii prinde incet contur, insa acest proiect nu se va realiza decat in 1978, cand, la interventia premierului israelian din acea perioada, i se da voie sa paraseasca tara. Pana in ‘84, este profesor de inginerie mecanica la Universitatea din Tel Aviv, iar din 1985 se stabileste, impreuna cu familia, in Virginia. Aici a predat, timp de peste doua decenii, ingineria mecanica studentilor de la Universitatea Virginia Tech.
A publicat articole si studii de inginerie mecanica, a primit subventii de la NASA pentru diverse proiecte, a fost recunoscut ca o personalitate in lumea stiintei. Pe langa toate, el a pastrat legatura cu Universitatea Politehnica din Bucuresti care i-a oferit, in 2000, titlul de Doctor Honoris Causa, in semn de recunoastere a meritelor sale in domeniul ingineriei aerospatiale. Afland de moartea profesorului, institutia bucuresteana a decretat 17 aprilie zi de doliu. Un doliu care il prelungeste pe cel de la Universitatea din Virginia, unde studentii a caror viata a salvat-o au inundat familia profesorului cu mesaje pline de recunostiinta.
Presedintele SUA, George W. Bush s-a aratat impresionat de curajul lui Liviu Librescu; el a declarat, intr-o conferinta de presa, ca, onorandu-i amintirea, “luam putere din exemplul lui.” In Romania, in semn de omagiu pentru eroismul de care profesorul a dat dovada si ca recunoastere a meritelor sale profesionale, i s-a acordat postum Ordinul National “Steaua Romaniei” in grad de Mare Cruce.
Modelul Dawson
Unul dintre specialistii americani care s-au pronuntat asupra masacrului de la Universitatea Virginia Tech afirma ca Cho Seung-Hui, autorul acestuia, s-a inspirat, dupa toate probabilitatile, din faptele lui Kimveer Gill, cel care a atacat, cu cateva luni inn urma, colegiul Dawson din Montréal. Amandoi de origine asiatica, ei au in comun si genul de personalitate introvertita, tulburata, plina de ura fata de societatea in care traiesc; chiar daca exista diferente privind studiile. Cho Seung-Hui era student in ultimul an la limba si literatura engleza; urma un program de creatie literara unde isi uimea colegii cu texte morbide. Se afla in America de mai bine de 15 ani, cu statut de rezident permanent. Nu avea prieteni si nu s-a aflat decat tarziu ca da dovezi de depresie si era banuit de tendinte suicidare. Acuzat de a fi hartuit doua colege, el a fost chiar, pentru scurta vreme, internat la o sectie de psihiatrie, cu doi ani in urma.
“Voi m-ati impins sa fac asta”, noteaza Cho in scrisoarea pe care o lasa in locuinta sa, imediat dupa uciderea a doi tineri in rezidenta din West Ambler Johnston din campusul universitar (deocamdata, politia pastreaza si banuiala unui alte persoane implicate). Doua ore mai tarziu, Cho intra in cladirea Norris Hall, leaga cu lanturi usile de acces in facultatea de inginerie si incepe macelul in sala 207, folosind cele doua pistoale pe care le detinea legal. Din cei aproximativ 25 de studenti aflati in sala, doar cativa reusesc sa scape cu viata. Vine randul salii 204, unde profesorul Librescu isi tine, la acea ora, cursul. Dupa ce ucide 30 de oameni, ucigasul se sinucide. Mai tarziu, se va descoperi ca, in jumatatea de ora care a precedat masacrul, Cho Seung-Hui trimisese documente postului de televiziune NBC. Mesajul sau, acelasi: gestul lui se indreapta impotriva desfranarii societatii si al “copiilor de bani gata”.
Cele intamplate la Universitatea din Blacksburg reprezinta cel mai sangeros masacru dintr-o institutie de invatamant americana. Printre victime s-a aflat si profesoara Jocelyne Couture-Nowak, originara din zona Montréalului, care preda, de 8 ani, limba franceza la Virginia Tech.