Noapte buna, Tarom

Din 6 iunie, compania americana Delta Airlines opereaza patru zboruri pe saptamana pe ruta Bucuresti New York. Dupa multi ani, exista o legatura aeriana directa, fara escala, intre Bucuresti si America de Nord. Tarom a operat mult timp destinatia New York, in care era inclus si Chicago. In 1999, Tarom a deschis cu fast o cursa directa cu Montréal, oprita dupa numai un an si jumatate. Motivul oficial al opririi curselor peste Ocean a fost, de fiecare data, lipsa de rentabilitate. Mai marii companiei s-au straduit sa explice celor care s-au incumetat sa puna intrebari ca Tarom TAROM este o companie mica spre medie, care nu-si poate permite financiar sa sustina curse long-courier in concurenta acerba si in noua configuratie a aliantelor de pe piata zborurilor.
Asa incat, romanii rezidenti in Statele Unite si Canada, turistii, precum si oamenii de afaceri care vin sau pleaca din Romania au fost nevoiti sa contribuie la bunastarea celorlalte companii printre care Czech Airlines si LOT. Daca peste Ocean ar fi zburat numai Air France, KLM, British Airways sau Lufthansa companii uriase am fi admis ca Tarom nu poate concura la acest nivel.
Din nefericire, in spatele opririi curselor peste Ocean se afla o urzeala pe care am putea-o numi, fara exagerare, tradare sau subminare a economiei nationale.
Prin 2000, atunci cand Tarom a suspendat zborurile spre Montréal, am facut o ancheta si am vorbit cu cativa specialisti si piloti de la Tarom. Ei erau pur si simplu siderati, clocoteau de furie pentru lejeritatea cu care sefii companiei, Brutaru-Racaru, abandonau o cursa care se construieste greu si costa imens pentru a fi consacrata. Echipa Brutaru-Racaru a fost mai longeviva decat trei mandate prezidentiale. Un fel Mircea Sandu-Adalbert Kassai de la Federatia Romana de Fotbal. Atat de buni manageri erau acestia incat nimeni nu-i deranja din scaune. Ei s-au straduit sa demonstreze ca Tarom pierde bani pe cursele long-courier si ele trebuie oprite. Am aflat atunci ca Tarom vindea bilete la Montréal numai prin agentia proprie, iar oferta de zbor direct nu o gaseai nicaieri pe internet. Practic, un canadian care cauta un mijloc de zbor pentru Bucuresti gasea toate ofertele cu escala ale celorlalte companii, mai putin singura care avea un zbor direct. In acest fel, evident ca la avioanele Tarom apelau numai romani, iar preturile erau mai mari decat ale concurentei. Tarom facea o singura cursa pe saptamana, aeronava si echipajul stationau la Montréal o saptamana, iar asta costa imens. Nu degeaba Delta vine cu un program aproape zilnic de zboruri, oferind flexibilitate clientilor si continuitate.
Tarom a renuntat la traficul peste Ocean pentru ca romanii nu trebuiau sa faca concurenta altor companii si s-au gasit si sefi care sa lucreze bine pentru acest scop.
Acum, voci din anturajul companiei nationale spun ca destinatia New York este rentabila, dar Tarom nu poate reveni pentru ca Uniunea Europeana nu permite companiei sa achizitioneze aparate mari, capabile de zbor fara escala, deoarece compania este de stat si ea nu poate fi ajutata din bani guvernamentali. Aceasta este legea Uniunii: statul nu poate subventiona o companie. Evident aceasta teorie se aplica numai “cateilor” cum ar fi romanii. Pentru ca celelalte tari vest-europene gasesc mijloace sa subventioneze propriile companii aeriene cand acestea sunt la ananghie.
Asa se face ca, desi comunitatile romanesti din Montréal, Toronto, Chicago si New York sunt din ce in ce mai consistente, iar americanii si canadienii isi fac tot mai multe drumuri de afaceri catre capitala noului membru al Uniunii Europene, ei sunt transportati de toti, in afara de Tarom. Si nu uitati ca SUAse pregateste sa suprime vizele pentru romani. Delta si-a calculat la fix planul de afaceri, Tarom se lamenteaza si-si traieste agonia, pierzand si trenul curselor continentale unde companiile low-cost ofera o gramada de zboruri la preturi accesibile.