Romanii asteptau cu mult interes finalizarea dosarelor Revolutiei si Mineriadei si trimiterea celor inculpati in judecata. In luna iulie, urma sa ajunga in instanta primul dosar ce se refera la Mineriada din 13-15 iunie 1990, dosar in care erau inculpati, printre altii, Ion Iliescu, Petre Roman sau Gelu Voican Voiculescu.
Bomba a cazut insa zilele trecute, cand judecatorii Curtii Constitutionale au decis ca dosarele in care sunt anchetati deopotriva civili si militari nu mai pot fi instrumentate de instantele militare, ele urmand a fi transferate la parchetele civile. Cu alte cuvinte, procurorul militar Dan Voinea, cel care instrumenteaza de ani de zile dosarele Revolutiei si Mineriadei, este nevoit sa inceteze ancheta. In dosarul ce se refera la Mineriada din 13-15 iunie, Ion Iliescu era acuzat de instigare la omor si risca inchisoarea pe viata pentru moartea a 4 tineri in data de 15 iunie 1990.
Sase dintre cei noua judecatori de la Curtea Constitutionala au fost membri sau apropiati ai PSD si au fost numiti in functie de Ion Iliescu.
Ion Iliescu da cu tifla victimelor Revolutiei si Mineriadelor
Judecatorii Curtii Constitutionale au decis ca dosarele privind Revolutia din decembrie 1989 si Mineriada din iunie 1990 sa fie cercetate de instantele civile.
Munca de ani de zile a procurorului militar Dan Voinea se duce pe apa sambetei, iar Ion Iliescu are toate sansele sa scape nepedepsit pentru crimele comise in 1989 si 1990.
Membri ai societatii civile din Romania au fost acuzati de “terorism juridic” de judecatorii Curtii Constitutionale, doi dintre judecatori fiind vizati de dosarele Mineriadei.
Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a anuntat ca va desemna o echipa care se va ocupa in mod exclusiv de dosarele privind Revolutia si Mineriada din iunie 1990.
Ca urmare a unei decizii a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Codul de procedura penala a Romaniei a fost modificat in 2006 prin Legea 356. Decizia CEDO a venit in urma unei plangeri depuse de un cetatean roman din Suceava care fusese condamnat de Tribunalul Militar intr-un proces in care, alaturi de el, mai era judecat un politist. CEDO a condamnat statul roman pe motiv ca instanta militara nu i-a asigurat acestuia un proces impartial, judecatorii militari fiind dublu subordonati, atat Ministerului Justitiei cat si Ministerului Apararii.
In baza acestei decizii, Romania a modificat Codul de procedura penala prin care se stabilea ca dosarele in care sunt implicati atat civili cat si militari trebuie sa fie cercetate si judecate de instantele civile. Legea 356/2006 prevedea insa, la punctul 2, art. 3, o exceptie: “Cauzele aflate in curs de urmarire penala sau de judecata la Parchetele ori instantele militare la data intrarii in vigoare a acestei legi, date in competenta Parchetelor sau instantelor civile, vor continua sa fie urmarite ori judecate de Parchetele sau instantele militare”. Acest articol permitea ca procurorul militar Dan Voinea sa-si continue anchetele in cauzele ce privesc evenimentele din timpul Revolutiei si Mineriadelor, cauze unde sunt cercetate atat persoane civile, precum Ion Iliescu, cat si cadre militare, precum generalul Mihai Chitac, fost ministru de Interne.
Cu putin timp in urma, pe 12 iunie, avocatii din dosarul privind fraudarea Bancii Internationale a Religiilor (dosar in care sunt cercetati 7 militari si 2 civili) au invocat neconstitutionalitatea punctului 2, art. 3 din Legea 356/2006, cerand Curtii Constitutionale (CC) sa se pronunte asupra acestui lucru.
Pe data de 20 iunie, Curtea Constitutionala a admis contestatia si a hotarat ca toate dosarele in care sunt anchetate persoane civile sa fie transferate instantelor civile. Decizia CC vizeaza, din pacate, si dosarele ce privesc Revolutia din decembrie 1989 si Mineriada din iunie 1990.
Intr-un interviu acordat presei din Romania, procurorul militar Dan Voinea afirma ca decizia CEDO se referea la instanta care judeca respectiva cauza si nu la parchetul care face cercetarea, iar dosarele Revolutiei si Mineriadei urmau sa fie trimise instantelor civile si nu militare, dar ca va trebui sa se supuna deciziei Curtii Constitutionale.
Urmare a deciziei CC, dosarele Revolutiei si Mineriadelor vor fi transferate de la parchetele militare la cele civile, existand riscul ca acestea sa fie ingropate sau, in cel mai fericit caz, tergiversate ani buni de aici inainte. Una dintre probleme o constituie complexitatea cauzelor si lipsa de experienta a procurorilor civili in acest tip de ancheta.
Potrivit declaratiilor generalului Dan Voinea, numai in dosarul care se refera la Mineriada din 13-15 iunie 1990 au fost audiate peste zece mii de persoane, iar simpla lecturare a acestui dosar poate sa dureze un an de zile. Daca procurorii civili vor decide ca ancheta sa fie reluata de la zero, se poate spune ca inculpatii vor scapa de orice condamnare pe timpul vietii lor. Daca dosarele in care Ion Iliescu este inculpat ar fi ajuns in instanta, fostul presedinte risca o condamnare cumulata la peste 250 de ani de inchisoare.
Curtea Constitutionala acuza revolutionarii de “terorism juridic”
Mai multe asociatii civice din Romania, printre care Asociatia 21 Decembrie si Alianta Civica, au facut demersuri pentru a-i determina pe judecatorii Curtii Constitutionale sa respinga exceptia de neconstitutionalitate invocata in cazul anchetelor procurorilor militari. Acestea au trimis scrisori atat Curtii Constitutionale si presedintelui Romaniei, cat si presedintelui Comisiei Europene sau comisarului pentru Justitie din UE, scrisori prin care avertizau asupra tentativei de blocare a condamnarii celor vinovati de crimele comise in 1989 si 1990.
Reactia judecatorilor Curtii Constitutionale a fost mai mult decat exagerata. Printr-un comunicat dat publicitatii, judecatorii CC ii acuza pe reprezentantii asociatiilor civice de “terorism juridic”.
Decizia de neconstitutionalitate data de judecatorii CC ridica insa mari semne de intrebare asupra impartialitatii judecatorilor, atata vreme cat doi dintre membrii Curtii sunt vizati de dosarele Revolutiei, iar 6 dintre cei 9 judecatori au fost numiti in aceasta pozitie de Ion Iliescu, fiind fosti membri ai PSD sau apropiati ai lui Ion Iliescu. Conform presei din Romania, in dosarul Mineriadei din iunie ’90 ar exista probe care atesta ca din masina personala a lui Petre Ninosu, membru al Curtii Constitutionale, au coborat persoanele care au incendiat locuinta lui Corneliu Coposu in iunie 1990. Nicolae Cochinescu, si el membru al CC, ar fi redactat textul care a fost citit la TVR, prin care se solicita interventia fortelor de ordine pentru eliberarea Pietei Universitatii. Un al treilea judecator contestat este Serban Stanoiu, sotul fostului ministru al Justitiei Rodica Stanoiu, in virtutea unei prietenii notorii intre familia Stanoiu si fostul presedinte Iliescu. Ion Predescu este si el banuit de lipsa de impartialitate in acest dosar, cunoscuta fiind prietenia dintre acesta si generalul Cico Dumitrescu, acesta din urma fiind si el cercetat in dosarul Mineriadei din iunie ’90.
Procurorul general al Romaniei promite o munca intensa asupra dosarelor
Laura Codruta Kovesi, procurorul general al Romaniei, a declarat imediat dupa aflarea deciziei Curtii Constitutionale ca “dosarele Mineriadei si Revolutiei reprezinta o prioritate a Parchetului General, iar acestea vor fi instrumentate de o echipa de procurori care se va ocupa exclusiv de ele”.