“Pentru a trece la colaborare pe o treapta noua, mai complexa si mai variata, trebuie sa se poata realiza contacte cu strainatatea mai intense, sa se asigure o pozitie mai prestigioasa. Realizarea unei pozitii mai prestigioase ar insemna confirmarea titlului de doctor docent si, de ce nu, de membru al Academiei Romane”. Textul de mai sus ii apartine unuia dintre cei mai prestigiosi oameni de cultura pe care ii are Romania zilelor noastre, academicianul Constantin Balaceanu-Stolnici, si este un fragment dintr-o nota adresata de acesta catre Securitatea romana. Prin aceasta nota, Balaceanu-Stolnici sugera Securitatii ca ar putea ajunge “pe o treapta noua” in colaborarea sa cu politia politica a regimului comunist daca ar obtine titlul de doctor docent si daca ar fi primit in Academia Romana.
Dezvaluirea a fost facuta de Constantin Ticu Dumitrescu, membru al Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii (CNSAS), in cadrul unui interviu dat pentru BBC. Dezvaluirea a fost facuta dupa ce CNSAS a dat verdict de colaborator al Securitatii ca politie politica in cazul lui Constantin Balaceanu-Stolnici. Conform dosarului aflat in posesia CNSAS, Balaceanu Stolnici a inceput colaborarea cu Securitatea in 1965 si a continuat-o si din pozitia de sef de sectie la Institutul de Geriatrie si Gerontologie condus de Ana Aslan. Numele de cod al colaboratorului Balaceanu-Stolnici a fost “Laurentiu”. Pentru colaborarea sa cu Securitatea, Stolnici a fost recompensat cu importante sume de bani; numai in anul racolarii sale, 1965, a primit suma de 8000 de lei, ceea ce reprezenta o suma importanta la acea vreme.
Nascut in 1923 intr-o veche familie de boieri cu origini in secolul al XIIIlea, doctor in medicina, membru al Academiei de Stiinte Medicale din Romania si membru de onoare al Academiei Romane, Balaceanu-Stolnici a fost, pentru multi dintre romani, un reper de moralitate si de modestie dupa 1990.
Membru al PNL inca din 1990, Constantin Balaceanu-Stolnici devenise un simbol al liberalismului romanesc. Astazi, Balaceanu-Stolnici devine al patrulea senior liberal dovedit a fi facut pactul cu Securitatea, dupa Alexandru Paleologu (singurul care a marturisit de bunavoie inca din 1990), Dan Amedeo Lazarescu si Mircea Ionescu-Quintus.
In nota catre Securitate mentionata mai sus, Balaceanu-Stolnici facea inventarul misiunilor sale la cel mai inalt nivel, pe langa “ambasadori, fostul rege, grupul legionarilor, Europa Libera” in slujba Securitatii si cerea acesteia titlul de doctor docent si pozitia de membru al Academiei Romane, de unde ar fi putut sa-si duca mai usor la indeplinire misiunea de informator al Securitatii.
Dezvaluirile legate de academicianul Balaceanu-Stolnici arata cat de putreda este societatea romaneasca contemporana si cat de putine sanse sunt pentru ca ceva sa se schimbe in profunzime in Romania, altfel decat prin schimbul de generatii.
Si Mitropolitul Banatului a facut politie politica
Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, a facut politie politica, conform unei decizii luate de CNSAS saptamana aceasta. Mitropolitul Banatului si academicianul Stolnici sunt primele doua “victime” ale verificarilor demarate de CNSAS dupa moartea Patriarhlui Teoctist, pentru a stabili daca candidatii la functia de patriarh al BOR precum si membrii Colegiului Elector au colaborat sau nu cu Securitatea. In afara lui Corneanu, o alta fata bisericeasca ar fi foarte aproape de un verdict similar. Este vorba de Arhiepiscopul Sucevei si al Radautilor, Pimen. Acesta a fost detasat, in anii ‘70, ca slujitor in cadrul Arhiepiscopiei ortodoxe din America si Canada. Potrivit CNSAS, alti 16 inalti ierarhi sunt in vizorul institutiei si vor fi chemati la audieri inainte ca aceasta sa stabileasca daca au facut politie politica sau nu.
