Retele de traficanti rascolesc muntii din vestul Romaniei in cautarea aurului dacic. Mii de monede si bijuterii cu o insemnatate arheologica importanta au fost dezgropate si scoase peste granita, fara ca autoritatile romane sa se sesizeze. Aurul dacic este, de ani buni, pus la vanzare pe Internet, pe site-urile de licitatii online. Se estimeaza ca valoarea de catalog a tezaurelor furate depaseste 4,5 milioane de dolari. Cum monedele si bijuteriile sunt vandute la licitatie, hotii obtin cu mult mai mult decat pretul de catalog. Abia acum statul roman a realizat amploarea furturilor si incearca sa recupereze aurul furat.
In acest moment, Inspectoratul General al Politiei (IGP) din Romania incearca sa recupereze la nivel national si international 17.000 de bunuri furate.
Potrivit saptamanalului Capital, este vorba de un tezaur de denari (moneda romana) din argint, format din 12.000 de piese, unul de monede de aur Koson, format din 2440 de piese si un al treilea, de monede din aur Lysimach, din 2.700 de pise. La acestea se adauga sase bratari dacice din cele 15, cat se estimeaza ca au fost gasite. Trebuie amintit ca Romania a recuperat noua bratari.
Pentru a face fata razboiului cu traficantii si cautatorii de comori, IGP a angajat ca politisti o serie de arheologi, muzeografi si istorici.
Bratarile dacice sunt cel mai celebru caz de furt al unui tezaur. Pe de o parte, pentru ca valoarea furtului este foarte mare (bratarile sunt evaluate la 1,5 milioane de euro). >Bratarile dacice au aproape 10 kg de aur, in vreme ce tezaurele miceniene, pline de aur, ajung la doar 5 kg”, spune George Trohani, de la Muzeul de Arta al Romaniei, citat de revista Capital. In al doilea rand, nume sonore ale vietii politice romanesti au fost rostite in aceasta afacere. Adrian Nastase, Dan Iosif, Ioan Talpes, Sergiu Nicolaescu, Ovidiu Tender si Gabriel Bivolaru au fost la un moment dat cercetati, dar pana la urma Parchetul General a dispus neinceperea urmaririi penale. Dosarul bratarilor dacice inseamna 13 persoane trimise deja in judecata, alte 36 de persoane fiind urmarite penal in prezent.
Prima comoara dacica a fost descoperita in 1802 si consta in monede tip Koson. Ele au luat drumul Austro-Ungariei, sub forma de lingouri. Comunistii au incercat si ei gasirea aurului, fara a avea insa succes. Pana in 1990, aurul dacilor a stat bine pastrat in Muntii Apuseni, pazit de legendele care spuneau ca toate comorile sunt blestemate cu blestemul sarpelui. In 1990, apare basarabeanul Andrei Vartic care, profitand de lipsa legislatiei, organizeaza false misiuni arheologice. Inarmat cu detectoare de metal, el incepe sa rascoleasca muntii in cautarea comorilor, scotand din Romania sute de obiecte. Asta pana cand SRI se decide sa intervina, in 1996. Vartic a fost acuzat de braconaj arheologic in favoarea unei filiere ucrainiene. Abia in 1997 guvernul roman adopta decizia instituirii pazei militarizate la cetatile dacice din Muntii Orastie.
Traficul cu comorile dacilor a condus la imbogatirea rapida a unor localnici, care au ales sa ignore blestemele. Au aparut vilele si autoturismele BMW sau Jeep.
In prezent, sunt site-uri internet care ofera amatorilor de comori excursii la Sarmizegetusa pentru doar 3.400 de dolari. In pret intra si dotarea cu detectoare de metal puternice.
Protectia patrimoniului arhitectural romanesc sufera nu doar in Muntii Orastie. Judetele Tulcea si Constanta sunt si ele afectate. Presa din Romania scrie constant despre distrugerea unor vestigii arhitectonice, pentru ca a vrut cineva sa-si faca o vila sau sa puna vita-de-vie. Cel mai absurd exemplu este distrugerea unui complex paleocrestin de o valoare inestimabila, unic in Europa de Sud-Est, pentru ca proprietarul unui teren nu avea loc unde sa-si intoarca basculanta.
Daca in vest se cauta aurul dacic, in est localnicii distrug bunuri arheologice pentru a folosi pietrele la constructia de locuinte.
