Punctul pe vedere. Ma doare stangul, ma bandajez l

Situatie de un absurd incontestabil, care-mi aminteste de Romania. O ancheta facuta de La Presse arata ca, in medie, un elev quebechez din doi nu stapaneste limba franceza la nivelul gramaticii si ortografiei. Si pana acum erau voci care afirmau asta, insa datele aduse de ancheta jurnalistilor nu mai lasa loc la nicio indoiala. La examenul de franceza impus de Ministerul Educatiei pentru elevii din “cinquième secondaire”, numai 43% dintre elevii din scolile publice si 65% din cei care invata in scoli private reusesc sa faca mai putin de 14 greseli de ortografie si gramatica in textul de opinie de 500 de cuvinte pe care trebuie sa-l scrie. Ceea ce ii face totusi sa promoveze testul sunt celelalte criterii de notare, care conteaza cat jumatate din nota si care tin de calitatea argumentarii (progresie, continuitate, pertinenta, claritate, precizie si modul de utilizare a cuvintelor). La acest capitol insa, notarea este subiectiva si numai dascalii stiu ca, daca nu se dovedesc generosi, dezastrul absolut ii paste pe bietii elevi. Ceea ce explica multe, inclusiv de ce multi profesori – chiar si cei care predau limba franceza – fac, la randul lor, greseli.
Desi greu de acceptat, nu in acest esec consta absurdul situatiei. Stiati cumva cine a fost autorul reformei in invatamant care a generat-o? Nimeni alta decat Pauline Marois, cea care continua sa sustina ca problema limbii franceze in Québec o constituie imigrantii. Ca ministru al Educatiei, in 1996 distinsa doamna a dorit sa arate ca este om de actiune si a lansat o reforma generala in sistem. Care a dus, pe cat se pare, la ruinarea cunoasterii limbii franceze in scoli si la analfabetism. Aratata acum cu degetul, la culesul roadelor initiativei sale, Pauline Marois o tine una si buna: reforma ei a sporit numarul orelor de studiu si a adus “plus de rigueur”(!) in invatamantul quebechez. Iar nereusitele se datoreaza, desigur, guvernului liberal, care nu a fost in stare sa valorizeze idei atat de bune.
In continuare, cu zambetul la fel de blond pe cat ii este parul, Pauline Marois revine la obsesia ei principala: proiectul de lege care sa conditioneze lingvistic accesul imigrantilor la viata politica si sociala a provinciei. Pentru ca, femeie hotarata, ea vrea sa amelioreze calitatea francezei in Québec. Nu barna o deranjeaza pe ea, ci paiul…
Si pentru ca proiectul ei de identitate quebecheza nu este dezbatut de Assemblée nationale, deputatii PQ au primit sarcina de a obtine opinia cetatenilor cu privire la acest proiect. Putin scandal nu strica niciodata: iata de cat interes se bucura comisia Bouchard-Taylor de cand multi dintre cei care nu stiu sa scrie corect in franceza au ocazia sa se laude cu faptul ca o vorbesc.