Aventurile unui judoka in Tara Soarelui Rasare (II

Sunt deja orele 21. Vom manca intr-un restaurant din apropiere. Orice asemanare cu lumea din care venim noi se opreste aici: frapant! La intrare suntem intampinati de un cor facut de chelneri, o explozie de veselie de parca sosirea noastra le-ar fi facut cea mai mare bucurie din viata lor. Ne ureaza bun venit in japoneza, cu multe cuvinte si intr-o maniera aproape cantata, prelungind vocalele: Buuuuuun veeee-
niiiiiit! (IRASHAI-MASEEEEEEEE!); Ceeee maaaiii faaceetiii? (IKAGA DESU KAAAAA?)
Restaurantul are doua niveluri si avem impresia ca ne aflam in sala noastra de antrenament. La primul nivel toata lumea isi lasa pantofii si urca apoi la al doilea nivel (treizeci de cm mai sus), facut din lemn de cea mai buna calitate. Oamenii sunt asezati pe cate o perna, direct pe podea, in jurul meselor dreptunghiulare. Barbati si femei mananca, beau, discuta. Pentru noi este o scena de film: prea frumos ca sa fie adevarat. Ne place atat de mult ca hotaram sa ramanem aici, chiar daca la inceput voisem sa intram doar pentru informatii.
Chelnerii sunt tineri, probabil studenti de la universitate. Se descalta ca sa se apropie de mese, apoi ingenuncheaza si vorbesc cu tine ca sa ia comanda. Facem cateva poze, totul este asa de dragut si de diferit in acelasi timp! Admiram panourile de pe pereti, mesele, decoratiile, gesturile oamenilor. Restaurantul se numeste >Girafa”, dar nu stim de ce; oricum, nici urma de girafe.
Totul, absolut totul este in japoneza, inclusiv meniul! Chelnerita care ne serveste pe noi vorbeste bine englezeste. “Da”, “Nu” – asta este cam tot ce stie. Facem diverse gesturi: un peste inoata, o pasare zboara, un bou are coarne. Eu comand ce este mai usor: o bere (BIIRU, in japoneza). Reusim sa comandam un peste crud, o friptura de vaca si inca un steak. In asteptarea felurilor de mancare, ni se serveste un aperitiv: o bucatica de tofu cu un sos picant de soia. Mancarea este gustoasa, gustul steak-ului diferit si portile mult mai mici decat in Canada. Pestele crud este excelent. Preturile sunt corecte, cam cat la Casa Greque la Montréal. As spune chiar ca restaurantul japonez este putin mai ieftin. Cantitatea insa este jumatate din cea servita in Canada.

Ultimele articole

Articolul precedent
Articolul următor

Articole similare