300 de bogati, milioane de datornici

Ca in fiecare an, revista Capital a publicat topul celor mai bogati 300 de romani. Dupa cum era de asteptat, in fruntea ierarhiei s-a instalat autoritar Dinu Patriciu, cu 3,3 miliarde de euro, saltul spectaculos fata de anul trecut fiind cauzat de vanzarea Rompetrol. Ceea ce surprinde in acest top este viteza cu care s-au dublat averile fata de anul trecut. Campion este Sorin Ovidiu Vantu care, intr-un singur an, a ajuns de la 800 de milioane la 1,6 miliarde.
Ceva e defect in calculul celor de la Capital. Ca sa-ti dublezi banii intr-un an, trebuie neaparat sa ai o rata a profitului de 100%. Nici daca Vantu isi plasa toti banii la bursa in cele mai profitabile actiuni n-ar fi putut sa-si dubleze averea. Ciudatenia este cu atat mai mare cu cat SOV baga zeci de milioane de euro in televiziuni si este sigur ca nu obtine deocamdata profit de acolo.
Este mai putin important cum i-au calculat cei de la Capital averea lui Vantu. Cert este ca, insumate, averile celor 300 reprezinta 30% din produsul intern brut al Romaniei. Impresionant, nu?
Sa vedem cum se misca restul de 20 de milioane de romani, minus primii 300 de norocosi ai soartei. Banca Nationala se ingrijoreaza pentru ei. In 2007, romanii s-au imprumutat la banci in medie cu 4000 de euro pe fiecare familie. E mult, e putin? E greu de zis. Nu conteaza, in principiu, ce credite ai daca dispui de capacitatea financiara de a returna imprumutul. Aici e problema. De regula buni platitori ai ratelor, romanii incep sa oboseasca. Restantele la plata ratelor au ajuns la 163% fata de anul trecut, ceea ce demonstreaza clar ca creditele au fost acordate de catre banci fara a cerceta prea mult bonitatea clientilor. Structura creditelor angajate de persoanele fizice este, in sine, ingrijoratoare. Nu mai putin de 73% din credite sunt de consum, adica pentru cumpararea unor bunuri perisabile ca valoare. Una este sa investesti intr-o casa – valoarea ei creste in timp – si cu totul altceva este sa iei bani de la banca pentru masina, televizor sau aspirator. Aceste bunuri au o valoare slaba de vanzare. Mai grav decat sa-ti iei un televizor in rate este sa te imprumuti la banca pentru Sarbatorile de Craciun. Ghiseele bancilor sunt luate cu asalt de doritorii de credite pentru cadouri, porc si doua zile de schi. Acest tip de credit arata saracia romanului de rand, foarte departe de standardul occidental. Cand 40% din venituri se duc exclusiv pe mancare, nu se poate vorbi de un nivel de trai decent.
Lumea se imprumuta, dar nu prea mai pune deoparte. Economiile populatiei depuse in banci reprezinta doar 14% din PIB, un procent ridicol fata de media Europei de Vest. Bancile nici nu se straduiesc sa atraga bani prin acordarea unor dobanzi atractive, pentru ca reusesc sa aduca bani din alte plasamente, mai profitabile, pe care le distribuie sub forma de imprumuturi acelorasi clienti.
Aceasta viteza sinucigasa a contractarii de credite va ajunge, mai devreme sau mai tarziu, la scadenta. Cu drame sociale, apartamente scoase la licitatie de banci, familii destramate si o uriasa ura indreptata impotriva celor 300 din fruntea clasamentului. Cat timp clasa mijlocie din Romania nu reprezinta ponderea semnificativa a populatiei, nu se poate vorbi de cresterea nivelului de trai.