Friptura pe credit

Romania este poate singura tara din lumea civilizata in care marfurile se scumpesc in perioada sarbatorilor in loc sa se ieftineasca. Deviza proprietarilor de magazine pare a fi “ decat sa vindem mai ieftin dar mai mult, mai bine mai scump dar la fel de mult”.
Acest prost obicei este cel mai vizibil la alimente. Invocand tot felul de motive, producatorii de carne anunta preturi mai mari cu pana la 25% iar importatorii de citrice ridica si ei tarifele pe motivul ca lumea oricum vrea sa aiba pe masa portocale, banane, poate chiar si un ananas.
S-ar putea spune ca avem de a face cu o nesimtire incredibila a comerciantilor. Dar aceasta goana dupa profit cat mai mare n-ar fi posibila fara contributia esentiala a celor care cumpara. Romanii au o interesanta traditie de a pune pe masa de sarbatori tot ce nu si-au permis sa cumpere restul anului. Pentru asta nu pot fi condamnati, dar luxul de a avea tot ce-si doresc ii costa incredibil. Numeroase studii de piata arata ca romanii de conditie modesta spre medie apeleaza la credite pentru a cumpara mancare. Cand spun credite, nu ma gandesc la plata cosului de produse pe carte de credit, ci pur si simplu pe credite bancare speciale puse la dispozitie cu oarecare perfidie de catre banci sub titlul de credite de consum. Cum ar fi in Canada ca cineva sa-si cumpere mancare de Craciun de la Provigo pe o marja de credit! Ar fi incredibil!
Nebunia cumparaturilor de Craciun amplifica conditia de datornici a celor mai multi dintre romani. Doua cifre spun totul despre cat de mult este legat romanul de credite bancare: 47% din veniturile nete ale populatiei reperezinta credite contractate care trebuie returnate. Altfel, fiecare roman este dator, in medie, cu 900 de euro bancilor.
Cand ai luat un credit pentru o casa si rata lunara este bine prinsa in bugetul familiei totul este normal. Cand n-ai pantofi ca lumea in picioare dar simti nevoia unui telefon celular de ultima generatie, asta este prostie.
Cat oare va mai tine goana nebuna dupa cumparaturi la romani? Raspunsul il cautam in studiile marilor lanturi de magazine straine venite in Romania.
In acest an s-au construit 31 de supermarketuri sau hiper cum vreti sa le spuneti. Intrebati cate mai au de gand sa deschida, principalii directori de lanturi au spus la unison ca se vor opri in 2009, maxim 2010. Pana atunci marea febra a romanilor cumparatori se va tempera.
Sa realizeze oare romanii in 2-3 ani ca nu pot face fata creditelor pentru a cumpara tot felul de prostii? Sau, mai rau, ca nu vor mai avea acces la credite bancare? Strainii stiu ei ce stiu cand analizeaza o piata. Pana atunci trag tare, vand mult si scump, visul oricarui comerciant. Vis, din pacate, posibil in Romania.

Adrian Ardelean
Adrian Ardelean
Absolvent de geologie (Cluj, 1987), Adrian Ardelean a "tradat" in '94 stiinta pamantului pentru "dragostea vietii sale", jurnalistica. Are la activ 19 ani de presa de toate felurile (ziar, TV, radio, presa de agentie) impartiti intre Romania si Canada. Iubeste de numa'-numa' ceea ce face. De altfel, el defineste ziaristul astfel: "dintr-o cladire in flacari, toata lumea fuge, cu exceptia pompierului si ziaristului. Ei alearga inauntru, sa isi faca meseria. Pompierul are uniforma de protectie, ziaristul nu". Dupa atata presa, are multi fani, putini bani, dusmani cat un oras mare si prieteni cat o scara de bloc. Iubeste cu pasiune Clujul, folclorul romanesc si fotbalul englezesc.

Ultimele articole

Articolul precedent
Articolul următor

Articole similare