Iata o intrebare la care raspunsul variaza in fiecare an in functie de cand se pune: prin august si septembrie, incep banuielile ca va fi recesiune in anul viitor. Prin octombrie si noiembrie, banuielile acestea devin zvonuri si pronosticuri; in decembrie si la inceputul lui ianuarie toata lumea e aproape sigura ca va fi. Singura necunoscuta: cat va dura, pe cine va atinge, cat va fi de „mondiala”?
Prin februarie, recesiunea intarzie sa se declanseze si nici in martie nu e rau. Ba dimpotriva, indicii economici care o luasera la vale la sfarsitul anului dinainte parca ar reveni la sentimente mai bune. Se stabilizeaza, si rapoartele economice preliminare mentioneaza ca in sectoarele nevralgice, activitatea se reia cu avant, consumul a crescut, s-au creat noi locuri de munca si rata de somaj s-a diminuat. Drept consecinta, indicii bursieri urca.
Intre aprilie si iulie optimismul a castigat tot terenul pierdut. N-a fost recesiune. Trece si iulie, vine august si odata cu sfarsitul verii si primele semne ale toamnei, apar din nou temeri de recesiune. De recesiunea viitoare, din anul care va urma…
Astfel, canalele americane ABC, CBC si NBC se arata intr-un articol al lui Jeanne Seymour, au difuzat in 2006, nu mai putin de 77 de comentarii economice in care era vorba despre o recesiune sau depresiune economica iminenta. 49 dintre aceste comentarii pesimiste, se refereau la anul 2006 si cand previziunile nu s-au realizat, aceleasi canale au prezis o recesiune la fel de iminenta pentru anul 2007. Care urma sa fie produsa de cresterea preturilor la petrol, de slaba activitate imobiliara, de acte de terorism si de cresterea dobanzilor.
Din nou, insa, predictiile au fost gresite si iata-ne deci asteptand recesiunea din 2008. Sa conchidem oare, la fel ca in povestioara cunoscuta din copilarie, ca si de asta data alarma este falsa si ca lupul recesiunii nu va veni nici acum ?
Se pare totusi, ca de asta data, prabusirea indicilor bursieri nu mai este un simptom strict conjunctural de nervozitate intrucat datele economice sunt intr-adevar, nelinistitoare.
In fata degringoladei de pe piata valorilor bursiere, administratia Bush a reactionat, propunand un plan de relansare a economie americane de 150 de miliarde de dolari. Planul prevede o reducere de impozite, dintre care 100 de miliarde pentru familii, si restul pentru intreprinderi.
Reactia nu a fost pe masura asteptarilor. Planul, deocamdata, nu a risipit scepticismul investitorilor si nu a a atenuat corul de critici la adresa politicii economice a administratiei Bush.
„Prea tarziu si prea putin” a exclamat Barack Obama unul dintre candidatii vedeta democrati la presedintia americana, in deplina consonanta cu Hillary Clinton, principala sa rivala din randurile partidului democrat.
Cert este ca dupa o prima faza in care pietele europene si asiatice au avut iluzia ca sunt ferite de turbulentele economiei americane, a urmat efectul domino-ului.
Nelinistea americana s-a transmis intai Chinei si de aici, asupra principalului client al exporturilor sale, Europa.
+i astfel, pe 21 ianuarie prabusirea burselor a fost generala. Bursele din Tokyo, Bombay, Shanhai, Hong Kong au piedut intre 4 si 7 procente si pierderile au continuat, din primele minute ale zilei urmatoare. Bursele europene din Paris, Frankfurt, Londra, Madrid au cunoscut si ele scaderi drastice, in unele cazuri, cele mai importante de la atentatele de la 11 septembrie 2000. Cele mai mari pierderi au fost consemnate la bursa din Madrid, cu peste 7 la suta.
+i in America latina activitatea bursiera a fost zdruncinata. Au suferit pierderi bursele din Sao Paulo si din Bogota.
Cat despre Canada, bursa din Toronto a pierdut intr-o singura zi, in aceasta zi de luni 21 ianuarie, careia i se zice de acum „lunea neagra” tot ceea a castigat de-a lungul intregului an 2007!
Inca dinaintea acestei zile fatidice, primul ministru al Québecului, Jean Charest era si el nelinistit. Québecul ar fi extrem de expus in fata recesiunii vecinului din sud, client principal catre care sunt dirijate circa 80 la suta din exporturile sale. Guvernul are in vedere solutii de diminuare a efectelor recesiunii: sporirea investitiilor pentru modernizarea intreprinderilor si a infrastructurilor, cresterea productivitatii si dezvoltarea sectorului energetic.
Iata insa ca Rezerva federala americana a scazut taxa directoare in zilele din urma spre a calma pietele. Bursele europene au reactionat pozitiv, nu si cele asiatice.
Practic, nici o zona a lumii nu a fost crutata de unda de soc a spaimei de recesiune in Statele Unite.
Oricum, Bush si consilierii lui economici continua sa aiba pe buze zambetul inghetat al stewardeselor dintr-un avion care traverseaza, tremurand si scrasnind din toate incheieturile, o zona de furtuna. Ei inca sustin ca Statele Unite nu vor cunoaste nici o recesiune, ci doar o diminuare a ritmului de crestere economica. Sunt de inteles cand spun asta. La ce bun sa adauge o panica in plus la cea deja atat de prezenta pretutindeni?
Mircea Gheorghe
Ghid de supravietuire in timp de recesiune
Ca ori de cate ori ne aflam in preajma unor incercari pe care trebuie sa le infruntam, singuri ori impreuna cu altii, ceea ce in primul rand putem avea fara efort sunt sfaturile! Iata cateva despre recesiune, gasite ici si colo printre multe altele datorate specialistilor :
1. E absolut necesar ca intr-o perioada de incertitudini economice sa eliminati cheltuielile care nu sunt indispensabile;
2. La serviciu, straduiti-va sa faceti parte dintre cei 10 la suta de care nici un patron nu se poate dispensa;
3. Extindeti-va reteaua de contacte sociale mai mult ca deobicei. Intretineti permanente raporturi de comunicare cu prietenii si cu cei care va apreciaza astfel incat in caz de nevoie sa puteti apela mai usor la ajutorul lor ;
4. Daca aveti sansa sa alegeti intre doua companii, alegeti-o pe cea mai mare. Companiile mari si foarte mari traverseaza mai usor perioadele de recesiune si locurile de munca sunt mai sigure
5. Nu va indatorati. Platiti cash sau cu carti de credit care au dobanzi mici.
6. +i un sfat al saselea, pentru cine nu se sperie de recesiune. Nu faceti nimic altfel decat in vremuri normale.
Profetia auto-realizanta
Ultimul sfat din scurtul Ghid de supravietuire publicat mai sus pare ciudat si amuzant dar nu este asa. Aplicarea lui consecventa duce la evitarea a ceea ce specialistii numesc profetie autorealizanta. Teoretizata de sociologul Robert K. Merton, profetia auto-realizanta este o reprezentare falsa a realitatii care genereaza un nou comportament iar acesta face ca falsa reprezentare sa devina adevarata.
In cazul recesiunii economice, daca vor crede ca exista o recesiune economica (desi ea nu este inca prezenta) oamenii vor fi cuprinsi de panica. Isi vor retrage banii investiti in actiuni sau vor inceta sa mai faca investitii. Acest nou comportament adoptat in masa va conduce la aparitia unei reale recesiuni economice pentru ca el va transforma in sens negativ datele economice .
La baza acestui concept, sta observatia simpla ca oamenii nu sunt influentati in actiunile lor doar de fapte, ci si – in principal – de cum percep ei situatia.
