NATO a trecut cu bine peste Romania

Citește și

G. S.
G. S.
Absolvent al primei promoţii de jurnalişti de după 1989 (Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti), George Sava a lucrat la secţia Politică internă a României libere, din 1993 şi până în 1999, când s-a stabilit în Canada. Happily married, un căţel, câţiva prieteni şi mulţi adversari... de idei.

„Nimeni nu mai vrea sa se intoarca in trecut”, a spus, la Bucuresti, presedintele Rusiei, Vladimir Putin, referindu-se la perioada razboiului rece dintre fosta Uniune Sovietica si NATO. In ciuda acestor declaratii linistitoare, Statele Unite ale Americii au tranzactionat extinderea Aliantei Nord-Atlantice catre granitele Rusiei in schimbul „acceptului” Moscovei de a instala un scut suplimentar anti-racheta in Cehia si Polonia, menit sa apere Europa tocmai de „pericolul rusesc”. Paza buna trece primejdia rea, iar faptele sunt de o mie de ori mai sigure decat vorbele.

Croatia si Albania au primit la Bucuresti invitatia de a intra in NATO. Grecia s-a opus invitarii Macedoniei, iar Ucraina si Georgia s-au ales doar cu o promisiune ferma.

- Publicitate -

Vladimir Putin: Nimeni nu este interesat de revenirea in trecut
In cautare de senzational cu orice pret, presa din Romania a dorit sa puna summit-ul NATO care tocmai s-a incheiat la Bucuresti in termeni de cine a castigat si cine a pierdut, intrecandu-se sa-i dea castigatori cand pe americani, cand pe rusi sau chiar pe francezi. Inca din primele zile de summit se vorbea mai mult de aspecte ce tineau de culise sau de organizare decat de evenimentul in sine. Faptul ca nu stiu ce ziaristi erau suparati ca nu au prins prima parte a discursului lui Bush, din motive de organizare, parea in ochii unora mult mai important decat discursul insusi.

Si totusi, pana la urma, toata lumea va trebui sa admita ca summit-ul NATO organizat de Romania a insemnat multe lucruri importante, istorice chiar pentru unele tari. Spre exemplu, in istoria Croatiei si Albaniei va sta scris ca invitatia de a adera la NATO a fost primita la Bucuresti. Pentru presedintele Traian Basescu, spre exemplu, cea mai importanta decizie luata la acest summit a fost „realizarea scutului complementar la sistemul defensiv american”, scut care este destinat sa acopere si teritoriul Romaniei si Bulgariei.

Principala divergenta intre eternele rivale, Rusia si Statele Unite, a fost aspi­ratia a doua dintre tarile foste sovietice, Ucraina si Georgia, de a adera la NATO. Amandoua se asteptau ca summit-ul de la Bucuresti sa le aduca foaia de parcurs in vederea aderarii. In loc de asta, cele doua tari au fost nevoite sa se multumeasca cu angajamentul ferm, consemnat in declaratia Consiliului NATO, ca „Georgia si Ucraina vor deveni membre NATO”. Asta nu l-a impiedicat insa pe presedintele ucrainean, Victor Iuscenko, sa spuna ca decizia luata este una istorica pentru tara sa. Totusi, Iuscenko i-a demis pe ambasadorii Ucrainei din Rusia si Germania imediat ce s-a intors la Kiev, dupa participarea sa la summit. Rusia si Germania au fost principalii adversari ai aderarii celor doua tari ex-sovietice.

- Publicitate -

O alta decizie importanta a fost amanarea invitarii Macedoniei sa adere la NATO. Invitatia a fost lansata acum doar Croatiei si Albaniei. Macedonia a fost pusa pe linia de asteptare in urma veto-ului Greciei, care nu dorea invitarea acestei tari in NATO inainte de rezolvarea diferendului privind folosirea numelui de Macedonia, acelasi cu cel al unei provincii din nordul Greciei. Victoria grecilor in aceasta problema a aratat ca nu doar tarile mari din NATO impun deciziile importante ale Aliantei.

NATO trebuie sa tina cont de interesele Rusiei
Cel putin asa crede presedintele de la Kremlin, Vladimir Putin, dupa cum s-a exprimat intr-o conferinta de presa, la finalul vizitei sale in Romania. In legatura cu posibilitatea ca Ucraina si Georgia sa faca parte in viitor din Alianta Nord-Atlantica, Putin a fost cat se poate de transant: „prezenta unui bloc militar la granitele noastre nu e de natura sa dea liniste Rusiei”.

Amanarea acordarii foii de parcurs pentru cele doua tari, in urma presiunilor facute de liderul rus, l-a facut pe Putin sa declare ca „dialogul avut la Bucuresti a fost foarte deschis, foarte constructiv si sincer”. Putin si-a pregatit astfel terenul pentru intalnirea tete-a-tete pe care o are chiar in acest sfarsit de saptamana cu presedintele american la Soci, in Rusia.

Raspunzand unei ingrijorari tot mai frecvente in ultimul timp, mai ales in presa, Vladimir Putin a dorit sa puncteze ca Rusia „nu mai este interesata de un razboi rece. Poate ca exista anumite forte separate care ar dori sa tulbure apele si in aceasta apa tulbure sa prinda pesti, dar jucatorii globali, si anume Europa, SUA, Rusia, nimeni nu este interesat de revenirea in trecut”.

Printre reusitele acestui summit se pot numara acordul statelor membre NATO pentru amplasarea scutului anti-racheta in Cehia si Polonia; marirea numarului de militari in Afganistan; implicarea Frantei in structurile militare de comanda ale NATO; coagularea unei vointe europene pentru crearea unei forte militare continentale.

- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

Curtea Supremă a Statelor Unite anulează dreptul la avort

Curtea Supremă a Statelor Unite a votat vineri, 24 iunie, să anuleze decizia Roe v. Wade și a interzis...
- Publicitate -
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -