Cheia succesului este munca serioasa. Interviu cu

Institutul Regal de Arhitectura din Canada a acordat recent medalia de aur pentru 2008 arhitectului de origine romana Dan Hanganu. Distinctia este cea mai inalta din Canada care se acorda in arhitectura de catre o asociatie ce reuneste aproape 3700 de arhitecti. Pentru a intelege importanta ei, ganditi-va ca ati primi cel mai mare premiu care se acorda cuiva in domeniul dumneavoastra de activitate, ca vorbim de medicina, de aviatie, de literatura sau de orice altceva.

Nascut la Iasi in 1939, Dan Hanganu a absolvit Institutul de Arhitectura din Bucuresti in anul 1961. In 1970 a imigrat in Canada, stabilindu-se initial la Toronto, dupa care s-a mutat la Montreal, unde traieste in prezent si unde detine un birou de arhitectura in centrul orasului.

Lucrarile lui Dan Hanganu acopera o gama arhitecturala larga, mergand de la cladiri de birouri sau de locuit, hoteluri sau centre turistice si pana la institutii, muzee sau teatre. Activitatea profesionala a lui Dan Hanganu a fost recompensata pana acum cu peste 50 de premii de excelenta in arhitectura. Printre cele mai importante lucrari rea­lizate de Dan Hanganu se numara Muzeul Pointe-a-Calliere, Manastirea Saint-Benoit-du-Lac, Pavilionul de Design de la UQAM, Studioul Cirque du Soleil si Scoala de Inalte Studii Comerciale din Montreal.

Pagini Romanesti: Domnule Hanganu, ce reprezinta pentru dumneavoastra premiul recent acordat de Institutul Regal de Arhitectura?
Dan HANGANU: Sunt trei niveluri de satisfactie, daca vreti. In primul rand, este o recunoastere a meseriei in general, o meserie care in ultimul timp nu mai este chiar asa la mare pret. Apoi sunt foarte multumit personal ca, dupa 38 de ani de activitate in Canada, contributia mea este recunoscuta. Si sunt realmente mandru ca foarte multi romani m-au sunat sa ma felicite.
PR: Premiul este o recunoastere, dar el va si obliga, cred eu. Ce planuri de viitor aveti?
Dan HANGANU: Planuri de viitor? Sa-mi continui meseria, nu am ceva special in minte, mai mult decat am facut pana acum. Sa-mi continui meseria cu aceeasi seriozitate si daruinta. Este o recunoastere, intr-adevar, sunt foarte multumit, dar atitudinea fata de meserie nu se schimba. Nu o sa fiu mai serios sau mai putin serios.
PR: In prezentarea pe care Institutul Regal de Arhitectura v-a facut-o au fost enumerate cateva dintre realizarile dumneavoastra. Care considerati ca este cea mai importanta realizare arhitecturala a dvs?
Dan HANGANU: Muzeul de Istorie Pointe-a-Calliere. Este o cladire contemporana intr-un cadru istoric, care transmite un mesaj cultural. Sunt foarte multe componente aici, idei de integrare, de adevarata integrare a istoriei intr-un cadru urban dat. Recunoasterea simbolica a ceea ce reprezinta venirea colonilor francezi, istoria locului; sunt atatea straturi de istorie in aceasta Place Royale… Nu stiu daca acest lucru este cel mai important, dar cladirea a fost votata ca fiind cea mai importanta cladire contemporana din Montreal, tocmai datorita respectarii trecutului si integrarii lui intr-un cadru dat.
PR: Ati risca si locul doi in topul preferintelor dumneavoastra?
Dan HANGANU: Cam in aceeasi categorie ar intra si manastirea de la Saint-Benoit-du-Lac. Dar eu as pune mai degraba pe locul doi niste case mai mici cu care mi-am inceput activitatea aici, in 1979-1980. Sunt niste case pe Ile-des-Sœurs care si ele stau bine dupa atatia ani, la fel ca si Muzeul Pointe-a-Calliere. Aceste case au deschis alte orizonturi, intr-o vreme in care arhitectura avea alta fata. Cladirile erau considerate avangardiste si au influentat foarte multi arhitecti. Nu este mereu importanta anvergura proiectului, ci mesajul care a fost transmis.
PR: V-am vazut la televizor in Romania intr-o comisie care trebuia sa aleaga un proiect pentru extinderea cladirii Guvernului roman. Care este povestea prezentei dvs in acea comisie?
Dan HANGANU: A fost vorba de o comisie internationala de arhitecti, iar scopul ei era alegerea unui proiect pentru extinderea cladirii Guvernului roman. Eu am fost co-presedintele acestei comisii impreuna cu arhitectul italian Mario Botta. S-a ales proiectul facut de firma De Architekten CIE din Olanda, iar lucrarea va incepe cel mai probabil anul acesta.
PR: Am inteles ca plecati in Romania zilele acestea. Cu ce treburi mergeti in tara?
Dan HANGANU: Am niste proiecte in Romania, unul foarte interesant chiar, pe Bulevardul Barbu Vacarescu din Bucuresti. Am inceput demersuri si pentru alte proiecte si pot sa spun ca in Romania este o activitate dinamica, tara se misca si este foarte bine.
PR: Sunteti canadian, dar in acelasi timp sunteti membru al comunitatii romane de aici, din Montreal. Sunteti un roman care a reusit la nivel inalt in Canada. Aveti un sfat pentru miile de romani care-si incearca norocul pe taram canadian? Care este cheia succesului?

Canada este o tara buna pentru imigranii

Dan HANGANU: Munca serioasa. Este o tara in care cine a dorit cu adevarat si a avut o atitudine pozitiva a reusit. Nimeni in tara asta nu a esuat daca a venit cu intentiile cele mai bune. Canada este o tara foarte buna, este un pamant deschis tuturor, singura obligatie pe care o avem este sa fim seriosi si sa avem o atitudine pozitiva. Nu stiu cum e in alte tari, fiindca aceasta este singura tara in care am imigrat, dar Canada este o tara buna pentru imigranti, o tara care are nevoie de imigranti si cred ca fiecare individ isi poate aduce contributia la bunastarea generala.
PR: Cum vedeti comunitatea romaneasca din Canada? Se integreaza romanii usor?
Dan HANGANU: Cum sa va spun eu? Sunt mai multe comunitati romane, asta este poate partea cea mai delicata. Ar trebui sa fim poate putin mai prezenti si mai uniti. Sigur, integrarea este o poveste personala, dar ar fi bine daca, si la nivel religios si la nivel social, romanii s-ar prezenta mai uniti. Probabil ar fi mai bine pentru toti. Avem aceeasi limba, aceeasi cultura, aceleasi radacini, iar cand esti pe un teritoriu strain lucrurile astea ar trebui sa te apropie de ai tai si mai mult.
PR: Asa ar trebui…
Dan HANGANU: Asa ar trebui si cred ca aici avem ceva de lucru.

G. S.
G. S.
Absolvent al primei promoţii de jurnalişti de după 1989 (Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti), George Sava a lucrat la secţia Politică internă a României libere, din 1993 şi până în 1999, când s-a stabilit în Canada. Happily married, un căţel, câţiva prieteni şi mulţi adversari... de idei.

Ultimele articole

Articolul precedent
Articolul următor

Articole similare