In ziarul Globe and Mail, a aparut, joi 10 aprilie, un articol despre elevii si parintii romani. Articolul, convingator si magulitor pentru comunitatea romaneasca, se baza pe date concrete, cum ar fi rezultatele la invatatura, comportamentul elevilor romani precum si implicarea activa si benefica a parintilor lor in raporturile cu scoala. Redam mai jos cateva opinii care atesta faptul ca educatia copiilor reprezinta una dintre cele mai importante preocupari ale vietii canadiene a parintilor romani.
Intodeauna le-am oferit cele mai bune conditii de studio
Am ajuns in Canada in urma cu 10 ani. Aveam o fetita de 5ani. Acum am doua fete: cea mare care a facut 15 ani si o alta de 8.
Odata in Canada, si eu si sotul meu, am considerat prioritara educatia fetelor. Se stie cat de greu este pentru o familie de imigranti, la inceput de drum, sa se descurce cu doi copii mici. Munceam pe rand, invatam noaptea astfel incat fetele sa fie in permanenta cu unul din noi acasa. In fiecare weekend, indiferent de cat eram de obositi, ne ocupam de ele cu tot felul de activitati. Niciodata nu am absentat de la vreo o intrunire de la scoala sau de la vreo competitie, intotdeauna le-am oferit cele mai bune conditii de studiu. Suntem stricti cu ele, fetele stiu ca le verificam sistematic temele.
La inceput, acceptau cu greu consecintele. Acum, cea mare a devenit deja un fel de tutore pentru cea mica atat la lectii cat si la disciplina. Parca ma aud pe mine cand ii explica ce e bine si ce e rau. Sper sa reuseasca in viata. Noi am incercat sa le cream o baza solida si sa le invatam asa cum parintii si bunicii nostri au facut-o cu noi.
Melania C., Laval
Exigenta este necesara Sunt mama unui adolescent de 16 ani. Terminase clasa a 3-a inainte sa venim in Montreal: era un copil extrem de cuminte si de bun la invatatura. Suntem o familie de intelectuali, iar pentru noi instructia a fost intotdeauna prioritara.
Desi fara bunici care sa ne ajute si presati mereu de timp, am reusit sa ne organizam pentru cel mai important lucru – educatia feciorului nostru. La scoala de aici, nu a avut nici o problema cu invatatura.
Nu ne multumeam cu notele mediocre, cu un C, de exemplu, la dictare, noi cercetam lucrarea sa vedem de ce a luat A -, si nu A+. Stiu ca vi se pare exagerat, dar exigenta este necesara, copilul trebuie sa-si realizeze tot potentialul. Ca adolescent, nu il rasfatam, nu-i cumparam bunavointa si nu ii rasplatim rezultatele cu cadouri In plus, ii supraveghem mediul social si prietenii. Ne gandim la o strategie potrivita spre a deveni parinti buni de adolescent. Speram sa nu avem, nici noi, nici el, probleme deosebite fiindca are o educatie temeinica.
Alexandra S., Montreal
Suntem aici pentru a reusi impreuna
Am venit in Montreal vara trecuta. Avem doi copii, un baiat de 11 ani si o fata de 17. Suntem fericiti ca am venit aici fiindca in tara era un dezastru sa-ti educi copiii. Aveam principii traditionale, stricte in educatie si eram considerati depasiti si exagerati. Fiica noastra ne considera rai si zgarciti fiindca nu ii cumparam, ca parintii colegelor ei, cadouri pentru examene si altele. Fata voia sa fie cool iar noi eram exasperati de influenta celor din grupul ei.
Asa ca odata ajunsi aici, suntem cu totii la scoala, invatam unii de la altii franceza. Atmosfera familiala a redevenit calda si afectuoasa. Baiatul se descurca foarte bine si este ambitios, iar fata s-a acomodat si noii ei prieteni romani sunt mult mai seriosi decat cei din tara. Le-am explicat ca scopul venirii noastre aici nu este sa mancam mai bine si sa ne cumparam o casa mare. Suntem aici pentru a reusi impreuna.
Cred ca este foarte important sa pastram valorile pe care ni le-au transmis parintii nostri. Evident, copiii le vor transforma de-a lungul vietii, dar esentialul va ramane. Vrem sa fim prieteni cu copiii, dar suntem in primul rand parinti.
Dan si Florentina S., Montreal
Respect fata de profesor, disciplina, seriozitate Lucrez ca profesoara de matematica de aproape sase ani si am enorma sansa de a preda intr-o scoala unde sunt multi romani si, totodata, buni elevi. Am citit articolul din presa canadiana si recunosc ca sunt de acord cu prezentarea facuta noua, romanilor. Sa nu uitam ca in Romania, familia si scoala ne-au format in spiritul anumitor valori. Valorile acestea le-am luat cu noi si le transmitem copiilor nostri: respect fata de profesor, disciplina, seriozitate. Ca profesor, imi este mult mai usor sa lucrez cu elevii romani. Parintii sunt foarte prezenti in viata lor si preocupati sa le asigure viitorul.
Profesor Georgeta T., Montreal
Pariniii au o colaborare excelenta cu acoala In cartierul NDG unde lucrez la scoala, sunt multi copii romani. In general, sunt copii cu care scoala se mandreste. Niciodata nu am auzit de vreun elev roman sa creeze vreo problema. Copiii sunt silitori, disciplinati iar parintii au o colaborare excelenta cu scoala. Sa nu uitam ca in Romania educatia era primordiala. Valorile educatiei din Romania, parintii le-au pastrat si le transmit copiilor lor. Atitudinea copiilor fata de scoala, respectul lor fata de profesor, silinta si perseverenta sunt calitati de necontestat. Evident, nu putem generaliza, dar, in majoritatea cazurilor, se vede ca acesti copii sunt buni si ca parintii lor isi fac constiincios meseria sfanta de parinte.
Profesor Diana Sabau, Montreal
Copii respectuosi, cu mult peste medie Am placerea de a lucra ca profesor la o clasa de accueil de peste 10 ani. In fiecare clasa, am avut 2-3 elevi romani. Am remarcat ca vin dintr-o tara unde exista o serioasa si lunga traditie de scolarizare. Parintii romani au, majoritatea dintre ei, studii superioare, stiu sa colaboreze cu scoala si sa indrume eficient copilul spre o alegere buna in viata.
Copiii romani sunt deosebit de respectuosi, cu mult peste medie. Ei provin dintr-o societate unde exista un sistem scolar destul de asemanator cu cel de aici. Sunt de cele mai multe ori ambitiosi si constiinciosi.
Iar cand se intampla sa am elevi care intampina dificultati la invatatura sau in comportament, am o colaborare excelenta cu parintii.
Profesor Serge Forest, Montreal
