Iubiri pasionale (22) Amoruri interzise…

In anul 1926, a avut loc la Galati casatoria dintre Maria Stere Alexe, fiica unui sifonar, si electricianul ceferist Gheorghe Gheor­ghiu – care nu era inca Dej – cel care avea sa devina dupa 1944 liderul comunist al unui popor trist si in deriva. Totodata, va fi principalul exponent al unei utopii ce va aduce surasul terorii pentru unii, si multe privilegii altora.

Din acest mariaj, s-au nascut doua fiice: Vasilica(Lica), in 15 martie 1928 si Constantina (Tanti), in 1931. Stigmatizate, datorita activitatii politice a capului familiei, tinerele vlastare au urmat primii ani la o scoala evreiasca, singura care le-a primit.

Datorita faptului ca era instigator impotriva autoritatilor, tatal lor a fost mutat disciplinar la triajul statiei Dej, sotia sa acceptand oferta de a-si reface viata, langa un jandarm.

Gheorghiu-Dej a incercat sa se recasatoreasca cu Elena Sarbu, o alta activista comunista, dar aceasta a decedat in 1944, la inchisoarea Pitesti in timpul unui bombardament.

In urma divortului intervenit intre parinti in anul 1931, cele doua fete au fost crescute de bunici, atat la Galati cat si la Bucuresti, unde s-au mutat ulterior.

Intrarea in inalta societate a capitalei in calitate de fiice ale celei mai importante personalitati le-a pus in ipostaza de a fi lingusite de trepadusii timpului pe fundalul unui munte de daruri scumpe.

Trimise de tatal lor sa urmeze facultati la Moscova, Tanti a ramas acolo, obtinand diploma de inginer. Lica a renuntat la Institutul Econo­mic.A preferat sa se faca actrita la Bucuresti, cu toate ca ea si talentul erau aidoma a doua linii paralele, imposibil sa se intalneasca. A avut, totusi, un cuvant greu de spus deoarece datorita ei, ca fiica a primului om in partidul-stat, s-au construit Studiourile Cinematografice de la Buftea. Lica Gheorghiu a fost numita de contemporani Printesa Rosie.

In urma primului sau mariaj cu Marcel Popescu, au rezultat trei copii : Sanda (economista, decedata in 2005), Gheorghe (inginer, decedat in 2005) si Mandra, notar public.

Ioana, fiica inginerului Gheorghe este licentiata in drept. A fost consternata ca, pana la terminarea cursurilor preuniversitare, in 1991, nu a invatat nimic la scoala despre strabunicul sau, Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Urmatorul sot al Licai a fost inginerul Gheorghe Radoi, care, din functia de director al Uzinei de Autocamioane Brasov, a ajuns, peste noapte viceprim-ministru. La un moment dat, in vara anului 1958, Lica l-a cunoscut pe doctorul ortoped Gheorghe Placinteanu, un om deosebit de tandru, tolerant si bine educat, cu parinti profesori universitari din elita Iasului. Povestea lor de iubire avea conotatii aparte. In primul rand, pentru ca era o relatie interzisa si astfel de iubiri parca au o incarcatura plina de neprevazut, dar si de profunzime. Cei doi amorezi alunecau pe toboganul sentimentelor, nestiind ce le rezerva viitorul. Isi expediau scrisori de dragoste pline de juraminte, care erau citite, evident, de cei cu ochi albastri, timpane extrafine si epoleti purpurii.

Divortul Licai de ultimul sot, Radoi, l-a afectat in mod deosebit pe Dej, care a trecut la represalii, dand mana libera killerului Alexandru Draghici, ministru de interne, sa faca tot ce trebuie, atat in cazul doctorului, cat si in cazul lui Cezar Grigoriu, sotul lui Tanti. Ministrul satrap, la randul sau, i-a dat ordin colonelului Holingher Izidor, alt expert in domeniu, sa-i reduca la tacere, discret – imediat sau in timp.

In martie 1959, a fost arestat Ion Placinteanu, profesor universitar si dupa putin timp, la 13 august, a fost arestat doctorul Placinteanu, nepotul primului, urmand inscenarea a doua procese de toata jena. Finalul dur a produs victimile asteptate. In urma batailor, a regimului de exterminare si infometare, unchiul a murit la Gherla in dimineata zilei de 14 noiembrie 1960, si nepotul, Gheorghe Placinteanu, la Ramnicul Sarat in noaptea de 1 spre 2 mai 1961. Un om cat un munte ajunsese o firava fosila prin “meritul” expertilor in arta mutilarii. Sora acestui doctor, reputata regizoare Sorana Coroama Stanca, a fost data afara din toate teatrele in perioada respectiva.

Mergand in paralel cu aceste doua planuri, sotul lui Tantica, Cezar Grigoriu va muri intr-un accident de circulatie, in conditii misterioase.

Ca activitate artistica, Lica Gheorghiu a avut doar esecuri la inceput. A fost distribuita, totusi, intr-o veselie de mai toti regizorii dependenti de partid. La vremea aceea circula gluma ca actrita nu este talentata, dar este tare-n tata.

A jucat in multe filme de o mediocritate disperanta : Eruptia, Avalansa, Soldati fara uniforme, Tudor Vladimirescu. In majoritatea peliculelor, a fost distribuita langa actori deosebit de valorosi. In Lupeni’29 a detinut rolul principal, avand deja o rutina suficienta. In acest film, Lica si-a dat drumul, nu a fost inhibata, atacand un rol complex, prezen­tandu-si multivalent personajul.

Mai toate productiile cinematografice aveau la baza realismul socialist, fiind premiate la festivalurile de la Moscova. Premiile interne curgeau intr-o cascada ametitoare. Dupa moartea tatalui sau, ramasa in continuare invaluita in mister, trepadusii ce roiau in jurul ei au inceput sa o evite cu o graba identica aceleia cu care o sufocasera, jurandu-i prietenie, candva. In final, Vasilica a trecut in lumea umbrelor in mod discret, uitata de lume. A fost inmormantata la Cimitirul Sfanta Vineri, in ziua de 19 martie 1987, exact in ziua cand a fost inhumat tatal sau, cu 22 de ani mai inainte. Cand sicriul a fost coborat in groapa, locomotivele din apropiere au suierat prelung in amintirea fostului ceferist, Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Referitor la Tanti, aceasta a fost deosebit de curajoasa infrun­tandu-si tatal care nu si-a dat acordul pentru casatoria ei cu Cezar Grigoriu, membru al celebrului grup vocal Trio Grigoriu. Ea s-a despartit relativ repede, poate silita, de Cezar cu care avea doua fetite. A fost acuzata de rautaciosi, cu sau fara temei, ca ar fi avut o relatie cu actorul Vili Donea. S-a casatorit apoi cu actorul Stamate Popescu de la Teatrul Nottara si a avut o fetita care a ajuns medic. A divortat apoi si de ultimul sot, profesand in calitate de cadru universitar la Politehnica din Bucuresti.

O alta fiica de dictator, a fost Zoe Ceausescu. Zoica, asa cum o alintau parintii, era copilul mijlo­ciu al familiei.

S-a nascut in Bucuresti la 2 martie 1950. Apropiatii sustin ca a avut o tinerete nefericita. Majoritatea relatiilor ei au fost atent monitorizate de cei doi parinti. De cate ori disparea de acasa, Militia si Securitatea intrau in alerta maxima.

In cartea sa Senzational – dupa 14 ani sosia lui Nicolae Ceausescu se destainuie, colonelul Dumitru Burlan aminteste de intalnirile lui Zoe cu Petre Roman, ce aveau loc sub atenta supraveghere a autorului. La randul sau, gene­ralul Nicolae Plesita scrie in revista Lumea, despre o discutie aprinsa ce a avut loc intre Walter Roman si Elena Ceausescu referitor la viitorul celor doi copii. La sfarsitul dialogului, Elena a hota­rat: Suntem satui de o evreica in casa, aluzie la fratele sau, Gogu Petrescu, casa­torit cu Adela. Solutia la care s-a ajuns pentru a-i desparti pe tinerii amorezi a fost trimiterea lui Petre Roman la studii in Franta.

O alta idila a lui Zoe a inceput in 1972, cu medicul ginecolog clujean Dan Vincze, cu care se intalnea saptamanal la Predeal. In vara lui 1973, tinerii au plecat la Neptun pentru a anunta cuplul prezidential de intentia lor de a se casatori. Au fost refuzati pe motiv ca ginerele era maghiar.

In 1975, Zoe a disparut din nou fara urma, dar a fost descoperita intr-un hotel in compania lui Mihai Matei, ziarist la revista Lumea. Nicolae si Elena Ceausescu au luat imediat masuri drastice. Conducerea revistei a fost destituita, de parca ar fi avut vreo vina si Mihai Matei a fost trimis in Guineea in calitate de corespondent al publicatiei amintite. Ziaristul a cazut in patima bauturii, cu toate ca suferea de T.B.C. In final, a fost rapus de boala, departe de tara, fiind permanent supravegheat de generalul Pacepa.

Dupa ce Zoia a avut o relatie cu Petru Popescu, l-a cunoscut pe inginerul sibian Mircea Opran cu care s-a casatorit, avand de data aceasta acordul parintilor.

Du­­pa 1990 inginerul a fost dat afara de la Institutul Politehnic unde era cadru didactic. A devenit un martir total nevinovat, ce trebuia sa plateasca pentru prestatia socrilor. A facut un an de puscarie, condamnat de noile autoritati, dintre care facea parte si Petre Roman.

Licentiata in matematica, Zoe si-a dat doctoratul la 12 aprilie 1980, sala fiind pazita de cei ce o escortau permanent. Nimeni altcineva nu era in preajma. Mai tarziu, intr-o perioada in care cuplul prezidential a desfiintat cer­cetarea, Zoia a fost fondatoarea unui institut de informatica si ma­tematica, singurul care a functionat fara oprelisti. A mai incercat sa puna pe picioare un institut similar la Paris, despre a carui finalizare nu se mai stie nimic. A intervenit permanent pentru deshumarea parintilor, pentru a elucida multe necunoscute, dar a fost refuzata sistematic. Dupa 10 ani de la decesul lui Nicu, fratele cel mic, a trecut si ea in lumea umbrelor la 20 noiembrie 2006, fiind incinerata. In ultimii ani traise izolata de lume.

Ca o concluzie, trebuie precizat ca odraslele celor ce hotarau destinele unui popor, pe langa calitati, pe langa faptul ca au avut si momente cand s-au detasat de absurditatile parintilor, au facut, totusi, parte din categoria beiza­delelor care aveau toata lumea la picioare.

Merita apreciata sinceritatea lui Serghei Mizil, fiul altui demnitar, Paul Niculescu Mizil, care nu pierde prilejul de fiecare data cand apare la televiziuni, sa recunoasca faptul ca grupul lor nu statea de vorba cu militienii ce incercau sa le opreasca alaiul, ca atunci cand tampona o masina se ducea in mod firesc la garajul C.C.-ului si lua alta, fara sa plateasca daune, fara sa dea socoteala cuiva. Contemporanii stiu prea bine ca pe acesti baieti “destepti” nici o instanta din Romania nu avea curajul sa-i judece. Altii, in schimb, erau casapiti in inchisorile politice. C’est la vie.

Viorel Anghel
Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

Ultimele articole

Articole similare