Preturi mari, servicii romanesti

Ati avut probleme cu Bell sau cu Videotron si v-ati spus ca mai rau de atat nu se poate? Asta inseamna ca nu ati mai fost de mult prin Romania.

Cu mai multa vreme in urma, suparat ca serviciul internet furnizat de compania de cablu se intrerupea destul de des, m-am decis sa trec la concurenta. Precaut, m-am abonat intai la noua companie, ca sa vad daca nu sunt surprize si la ei, si, dupa vreo luna de multumire, mi-am zis ca pot renunta linistit la serviciul companiei de cablu. Simplu ca buna ziua, mi-am zis.

Ma duc la sediul companiei. Ati crezut ca merge prin telefon, nu? Trebuie sa mergi personal, sa faci o cerere, sa o semnezi, in sfarsit, tot tacamul. Dupa coada de rigoare, vreo 30 de minute, doamna de la ghiseu imi spune ca nu pot sa reziliez contractul la internet, adica pot, dar e mai complicat: mai bine il suspend pentru un an si apoi mai vedem noi. Tactica buna, mi-am zis, de a-ti pastra clientii…

Peste vreo doua-trei saptamani, cineva suna la usa: “buna ziua, suntem de la UPC, am venit sa va taiem cablul”. Intrigat, ii spun ca nu cablul trebuie “taiat”, ci internetul, si-i arat factura de cablu platita pentru o luna in avans. Norocul meu ca eram acasa! Sun la companie si, spre surprinderea mea, mi se spune ca nu mi se poate suspenda numai serviciul internet, ci trebuie sa-mi anuleze si serviciul de cablu. Am intrebat de ce. “Asa functioneaza siste­mul nostru de administrare a clientilor. Putem insa sa va anulam serviciul internet.” I-am explicat ca, de fapt, eu asta am vrut, dar functionara de la ghiseu mi-a sugerat sa fac cerere de suspendare. Dupa lungi parlamentari (fiindca domnii de la UPC vroiau sa mai platesc o luna de internet in plus), mi s-a promis ferm ca serviciul de cablu ramane neatins.

Dupa vreo luna, vazand ca factura de la UPC nu mai vine, ma hotarasc sa merg totusi sa platesc la companie cablul, dand vina deja pe postarita. La ghiseu, surpriza: fusesem sters complet din baza lor de date. Cablul functiona totusi acasa. Ii explic doamnei ca s-a facut o greseala si ii arat bonul prin care cerusem doar suspendarea serviciului de internet. “Trebuie sa faceti o noua cerere de rebransare”. Ii explic ca sunt “bransat” si ca nu vreau decat sa platesc cablul. A trebuit sa fac o cerere noua si mi s-a spus ca voi primi factura acasa. De atunci astept. Au trecut mai bine de doua luni. Cablul inca merge. Nu stiu insa pentru cat timp. Cand o sa mi-l taie, ma duc la concurenta. Poate o sa am mai mult noroc.

De ceva vreme, tot primesc pe celular invitatia sa-mi schimb cartela Vodafone pe un abonament avantajos la aceeasi companie. Zilele trecute, am cedat. Intru intr-un centru Vodafone si le spun ce vreau. Sigur, veniti cu buletinul, copie dupa buletin, actul de casa in original si copie dupa actul de casa sau contractul de inchiriere – in original si copie, desigur. I-am intrebat daca nu vor si certificatul de casatorie, certificatul de deces al lui tata, livretul militar si diploma de studii superioare. Au zis ca nu.

La a doua tentativa la Vodafone, lucrurile pareau sa mearga in favoarea mea: “primesc si un celular gratis, daca ma abonez pentru doi ani”. De ce nu, la urma urmei mai am vreo doua aparate pe acasa pe care nu le folosesc. Dureaza doar 5-10 minute, mi se spune. Dupa jumatate de ora, il intreb pe tanarul care casca a plictiseala in fata mea daca mai dureaza. “Da, nu stiu de ce, dar vad ca dureaza mai mult. Daca aveti treaba in alta parte, puteti reveni mai tarziu”. Aveam treaba la Montreal, dar m-am dus totusi pana la Mega Image din Militari, sa cumpar hartie igienica.

Cand m-am intors, privirea angajatului nu prevestea nimic bun. “Stiti, a venit raspunsul, va cer doua milioane garantie”. Noroc ca omul a vrut sa spuna doua sute de lei, ca altfel picam pe jos. La inceput, am zis ca asta e si am dat sa scot banii din buzunar. Mi-a venit insa ideea sa-l intreb de ce mi se cere aceasta garantie. Mi-a raspuns ca nu stie, dar crede ca am avut probleme cu abonamentul in trecut si “poate de-aia”. Nu, nu am mai avut vreodata abonament la Vodafone, nici eu si nici altcineva din familia mea. “Poate cineva de la adresa dvs”, a mai incercat tanarul sa ma prinda cu minciuna. Chestia asta m-a enervat. Cum adica cineva din apartamentul meu? Ce treaba pot avea eu cu cel care a stat inainte la adresa asta? I-am spus ca nu platesc garantia si ca vreau sa vorbesc cu un manager, ca sa-mi explice treaba. Desigur ca nu am putut vorbi cu niciun manager. “Daca vreau sa fac reclamatie, sa ma duc la sediul central al companiei”.

Am plecat, furios, desigur. Ce mi-o fi trebuit mie abonament la Vodafone?! Acasa, m-am uitat, asa, intr-o doara, pe contractul pe care angajatul il completase si pe care tocmai il anulasem. Numele strazii era scris gresit si, prin urmare, strada pe care locuiesc nu prea exista. “Sistemul” a sesizat “tentativa de frauda” si a zis: STOP, i-ai o garantie, ceva, ca asta a dat o adresa fictiva!

G. S.
G. S.
Absolvent al primei promoţii de jurnalişti de după 1989 (Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti), George Sava a lucrat la secţia Politică internă a României libere, din 1993 şi până în 1999, când s-a stabilit în Canada. Happily married, un căţel, câţiva prieteni şi mulţi adversari... de idei.

Ultimele articole

Articole similare