Quebec Multi-Plus, un liant intre imigrant si anga

Gabriel Hoidrag: In prima parte a interviului (publicat in numarul precedent) am discutat despre ceea ce Quebec Multi-Plus ofera imigrantilor. Acum as vrea sa detaliem in ce fel va adresati angajatorilor si, mai ales, de ce.

Adina Samoila: Pentru ca noi ne ocupam in primul rand de gestiunea diversi­tatii in intreprindere, asta inseamna contactul in mod direct un angajatorii. Incercam sa le explicam importanta acestui aspect, tinand cont ca o gestiune rentabila inseamna ca echipa sa functioneze armonios si sa nu existe conflicte interpersonale, bazate exclusiv pe provenienta culturala sau etnica. Exploatarea cu succes a unei asemenea echipe face ca intreprinderea sa functioneze in parametrii de randament pe care si i-a propus si, eventual, sa isi consolideze pozitia pe piata, ceea ce reprezinta, fara indoiala, scopul fiecarei intreprinderi. Cu alte cuvinte, as putea spune ca incercam sa atragem atentia angajatorilor asupra faptului ca ei lucreaza cu minoritati de mult mai mult timp decat probabil au meditat vreodata asupra acestui lucru: au in cadrul personalului lor, cu siguranta, persoane tinere si mai putin tinere, au femei, barbati, membri ai minoritatilor vi­zibile etc. si, iarasi, au trebuit sa medieze, probabil, diverse conflicte. Au, chiar dinainte de aparitia masiva a imigrantilor, membri ai minoritatilor religioase, cum sunt persoanele care nu pot lucra sambata si atunci au trebuit iarasi sa se acomodeze, astfel incat si angajatul sa fie multumit cu mediul de munca, dar si angajatorul sa obtina ceea ce doreste de la persoana pe care o plateste. Si pentru multi angajatori, aceste informatii nu sunt de actualitate, nu le dau atentie, si nu le considera importante sau relevante in domeniul lor de activitate.

Pe de alta parte, am incercat sa ii facem sa reflecteze la tipul de recrutare si la tipul de gestiune pe care-l practica, numai pentru a le da posibilitatea de a lua in consi­derare, in viitor, mana de lucru imigranta… in sensul ca multi aplicau un stil de gestiune, dar nu s-au intrebat niciodata cel fel de stil aplica, si daca este cel mai bun sau daca l-ar putea imbunatati, daca se simt bine cu acest stil, si daca angajatii s-au obisnuit cu el… Si atunci le facem diverse jocuri (in sens de formare bineinteles), chestionare, autoevaluari etc.

In urma acestor evaluari, am constat ca exista angajatori care nu stiau de existenta unui mi­nister al imigrarii si fireste ne-am intrebat in ce masura sunt ei familiarizati cu unul din produsele acestei institutii care este evaluarea comparativa a studiilor (Evaluation comparative des etudes effectuees hors du Quebec) si pe care multi angajatori o solicita pentru a intelege exact ce fel de studii are cel pe care-l intervieveaza.

G.H. Este surprinzator si ingrijorator in acelasi timp.

A.S.: Da. Imaginati-va o situatie frecventa: in mo­mentul in care se aplica pentru un serviciu, se trimite un CV si, eventual, o scrisoare de prezentare. Din pacate, CV-ul nu este intotdeauna facut dupa sistemul quebechez, si nu contine informatii despre aceasta evaluare comparativa si in momentul in care o persoana de la resurse umane il citeste, el vede niste studii facute cine stie pe unde in lume si n-are idee cu ce corespund acestea in sistemul de invatamant de aici. Si atunci ignora aplicatia.

In functie de cat de mare e nevoia intreprinderii de angajati, exista sansa sa il contacteze si sa vada la fata locului despre ce e vorba in studiile sau competentele sale. De foarte multe ori, sansa aceasta nu exista. Acesta e primul mare obstacol.

G.H Deci ati sfatui un imigrant care-si cauta un serviciu in domeniul sau de competenta sa prezinte o asemenea evaluare ?

A.S.: Vreau sa subliniez urmatorul aspect: chiar daca se face aceasta evaluare, ea nu il obliga pe angajator la nimic. Aceasta evaluare comparativa este ceruta in mod obligatoriu daca se depune un dosar pentru functia publica provinciala, pentru primarii si… cam atat. Pe piata libera, pentru intreprinderile private poate sa aiba sau poate sa nu aiba trecere, iar pentru sistemul universitar, se aplica reguli diferite in acest sens.

Pentru refacerea sau continuarea studiilor, institutiile de invatamant fac propriile evaluari si echivalari… Si atunci unele persoane imigrante se intreaba daca este intr-adevar rentabil sa o faca sau nu. Decizia depinde evident si de ce proiecte au pentru viitor. Daca vizeaza functia publica e bine sa o aiba… daca nu, atunci ramane la latitudinea fiecaruia. Asta implica o destul de buna cunoastere a felului in care functioneaza societatea, pe care nu o pot avea chiar din primele momente ale sosirii lor in Quebec.

G.H.: Ce probleme apar la nivel de recunoastere a competentelor profesionale?

A.S.: Conteaza foarte mult felul in care CV-ul este redactat, pentru ca daca este redactat cum se cere aici, atunci are sanse sa treaca si persoana sa fie chemata la interviu. Intr-o intalnire fata-n fata, poate explica, poate da amanunte. E ocazia cand poate face dovada ca se poate adapta si ca este in stare sa se ocupe de ceea ce postul respectiv presupune. In general, pe angajatorii de aici nu-i intereseaza in mod deosebit cate studii are persoana , ci cat de repede s-ar integra in cadrul intreprinderii respective si cat de repede ar deveni operationala si eficienta. In aceste situatii am sugera ca CV-ul sa fie un CV pe competente si sa inceapa fie cu experientele de munca, fie cu competentele pe care le-a acumulat de-a lungul anilor.

Pe de alta parte, noi sugeram angajatorilor incerce sa citeasca CV-urile pe care le primesc cu un spirit deschis si ii sfatuim nu aplice stereotipuri. Nu le spunem ca trebuie sa angajeze imigranti numai de dragul de a face asta, insa cinstit e sa dea fiecaruia o sansa de a se prezenta la un interviu in situatia in care competentele corespund cerintelor acelui post. Este benefic si pentru intreprindere, pentru ca astfel cresc sansele de a fi selectata persoana cea mai competenta pentru un post. In afara de asta, orice imigrant provine dintr-o anumita comunitate etnica si faptul insemna si o posibila orintare a firmei spre pietele respective, poate aduce clientela din comunitatea sa. Chiar am insistat pe acest lucru in atelierele de anul trecut, spunand participantilor ca nu toti imigrantii care ajung aici au o experienta canadiano-quebecheza, insa toti au o experienta profesionala in tara lor, au contacte profesionale acolo si vin cu o viziune noua asupra felului in care aceeasi afacere se poate intreprinde aici si in alta parte. Trebuie ca imigrantilor sa li se dea sansa sa explice ceea ce stiu, pentru ca felul unui quebechez de a conduce o afacere nu este nici unic in lume, nici cel mai performant de multe ori, si nici ceva care nu foate fi ameliorat. Sunt multe persoane care, neputand sa gaseasca o slujba in domeniul lor de activitate, decid sa lucreze orice, slujbe necalificate sau care nu se raporteaza la ce stiu ei sa faca si asta este, indiscu­tabil, o pierdere de competente pentru Quebec.

G.H. Ne-ati vorbit despre imigranti, despre angajatori si acum v-as ruga sa ne spuneti cateva cuvinte si despre dvs.

A.S.: Eu sunt in Quebec de aproape patru ani. In Romania, am facut studii in Litere (romana-franceza), iar dupa putin timp de la sosirea in Quebec, am inceput un master in stiinte politice. Am cunoscut-o pe directoarea acestui organism la un targ de joburi, organizat pentru persoane imigrante; mi-a vorbit des­pre proiectul finantat de Emploi-Quebec, a carui data de incepere nu era inca fixata. Am pastrat un contact strans cu organismul. Sunam cam de doua ori pe luna, intreband care era stadiul negocierilor, ce raspunsuri au mai primit, daca au nevoie de ajutor… benevol evident…

La mijlocul lunii ia­nuarie 2007, am primit un telefon (deci dupa aproximativ patru luni de cand am aflat de ei) prin care mi s-a comunicat ca urmeaza sa fie semnat contractul si am fost intrebata daca m-ar interesa sa ma implic in acest proiect. Dupa ce deja ma integrasem in echipa, am aflat ca au fost foarte incantati ca mi-am manifestat interesul constant pe o durata de atatea luni.

G.H.: Un cuvant de final, va rog!

A.S.: Cu mare placere as­teptam sa ne contacteze membri ai comunitatii ro­mane din Quebec. Dupa cum cred ca s-a inteles deja Quebec-Multi-Plus ofera o serie de servicii care nu se regasesc printre cele oferite, in mod obisnuit, de alte orga­nisme comunitare.

In concluzie, invitam romanii care doresc participe la intalnirile 5 à 7 – Diversite en affaires si la atelierele de coaching sa acceseze site-ul nostru www.quebec-multiplus.org, sau sa telefoneze la 514.499.1199.