Scriam in numarul trecut ca deputatii romani au votat recent o lege prin care modifica prevederile Legii 10 din 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Legea modificata de Camera Deputatilor prevede ca imobilele confiscate de regimul comunist de la adevaratii proprietari si vandute ulterior de regimul neocomunist chiriasilor din aceste case, in baza Legii 112/1995, sa ramana in posesia noilor proprietari.
In baza acestei modificari, fostilor proprietari le este blocata calea de atac in justitia romana pentru a-si revendica bunurile prin comparatie de titlu. Pana in prezent, cei care isi cereau drepturile in instanta erau la mana judecatorilor care aveau libertatea de a aplica prevederile Codului Civil, care dadea dreptate fostului proprietar prin comparatie de titlu, sau prevederile Legii 10, care dadea dreptate chiriasului devenit peste noapte proprietar. Noua lege spune ca titlul de proprietate al fostului chirias nu mai poate fi atacat in justitie, iar adevaratului proprietar nu-i ramane decat sa accepte despagubirile prevazute de lege pentru bunurile confiscate. Cu alte cuvinte, chiriasul, devenit proprietar in baza unei legi (112/1995) facute de regimul PSD pentru a-si proteja clientela politica, este mai proprietar decat adevaratul proprietar, care a construit sau a mostenit imobilul respectiv.
In baza Legii 112/1995, fostii chiriasi au putut cumpara proprietatile nationalizate, in care locuiau cu chirie, chiar si in situatia in care imobilul respectiv era revendicat de adevaratul proprietar. Pe langa extrem de putinii oameni simpli care au beneficiat de prevederile acesteia, legea a fost gandita pentru marea masa a politrucilor vechi sau noi (comunisti sau pesedisti), care ocupasera locuintele celor bagati in puscarii sau alungati din Romania de regimul comunist. Exemplele de lideri comunisti, de membri ai Militiei sau Securitatii sau de alti potentati ai vremii instalati in casele confiscate de regimul comunist sunt numeroase.
Chiar daca marea majoritate a deposedarilor si abuzurilor s-au petrecut in primii ani de dupa instalarea regimului comunist in Romania, ele au continuat pana in preajma Revolutiei din decembrie 1989. Personal, am fost martorul uneia dintre ele, petrecuta in Valea Jiului, judetul Hunedoara. In vara anului 1988, un pensionar din orasul Lupeni obtinea pasaport sa mearga in vizita la fiul sau, fugit din tara si stabilit in Germania federala. Chiar daca nu plecase din tara cu intentia de a ramane definitiv in Germania, persoana in cauza a decis, la insistentele feciorului sau, sa ceara azil politic in Occident.
La aflarea vestii, autoritatile comuniste de la Lupeni i-au confiscat casa cu toate bunurile din ea, iar, peste numai cateva luni, in casa romanului stabilit in Occident s-a instalat secretarul II cu propaganda din orasul Lupeni. Cu chirie, desigur. Ulterior, secretarul II, beneficiind de prevederile Legii 112, s-a facut stapan pe munca de o viata a pensionarului care a ales sa-si petreaca ultimii ani alaturi de fiul lui si de nepoti. Tot ce a putut recupera fostul proprietar din casa au fost cateva bunuri ingramadite la repezeala, intr-o noapte din octombrie 1988, in portbagajul unei masini trimise de fiul lui din Germania.
Dupa decembrie 1989, familia pensionarului din Lupeni a incercat in zadar sa-si recupereze casa, iar batranul a murit in Germania cu speranta ca, intr-o buna zi, legea ii va da dreptate.
Deputatii romani, printre care regasim foarte multi dintre fostii secretari II de pe vremea regimului comunist, au ingropat definitiv speranta ca adevaratii proprietari sa-si mai vada proprietatile recuperate. Ramane totusi Curtea Europeana pentru Drepturile Omului de la Strasbourg, unde Romania pierde procese pe banda rulanta si unde fostii proprietari vor merge in continuare sa-si caute dreptatea refuzata in Romania. In Bulgaria s-a petrecut ceva similar, iar CEDO a dat dreptate fostilor proprietari.
Dar nu numai deputatii romani sunt vinovati pentru aceasta noua deposedare. Inaintea votului din Parlament, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie decisesera ca instantele de judecata sa dea prioritatea Legii 10/2001, in dauna Codului Civil. Decizia judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie a venit in urma recursului in interesul legii formulat de procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi. Astfel, se legifereaza recunoasterea unor titluri de proprietate eliberate in mod abuziv de un stat care nu era proprietar a ceea ce vindea iar fostii chiriasi devin mai proprietari decat adevaratii proprietari.
Asa cum aratam si in numarul trecut, noua lege prevede ca fostii proprietari ale caror imobile au fost cumparate de nomenclatura comunista sa fie despagubiti de statul roman in baza legilor in vigoare. Aici avem de-a face cu o alta batjocura. Formula de despagubire gandita de statul roman este o cacealma menita a umple buzunarele noilor potentati ai zilei. Fostii proprietari ar urma sa primeasca actiuni la un Fond Proprietatea, facut parca anume pentru a le da lovitura de gratie.
Din dorinta de a-si proteja pana la capat interesele, deputatii romani au stipulat in lege ca toti chiriasii care si-au pierdut locuintele achizitionate de la stat la preturi de nimic vor fi despagubiti la valoarea de piata a imobilului respectiv, si nu in cuantumul sumei platite, actualizate conform inflatiei. Asadar, cei care au platit cateva mii de dolari in urma cu 10 ani pentru proprietati care valoreaza astazi sute de mii de euro vor primi despagubiri la valoarea de piata. Asta in timp ce adevaratii proprietari, care au platit bani grei sa-si construiasca imobilele confiscate, in afara anilor de puscarie deja efectuati si a umilintelor traite in regimul comunist prin cutiile de chibrituri de la periferia Bucurestiului, sunt trimisi sa stea la rand la Fondul Proprietatea, pentru a primi despagubiri iluzorii pentru proprietatile lor.
Actionarii la Fondul Proprietatea pot opta pentru a primi bani in loc de actiuni, in limita a 500 de mii de lei, echivalentul a 200.000$. Cum fondurile sunt insuficiente, Guvernul roman a gandit un sistem care sa-i permita sa trieze dupa bunul plac pe cei care primesc banii cu prioritate. Dintr-o lista de asteptare de zeci de mii de oameni, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor se foloseste de un calculator pentru a-i selecta pe cei care isi vor primi banii mai repede. Si daca printre “norocosii” selectati “aleatoriu” de calculator se intampla sa fie tot cei cu relatii in lumea buna a politicii romanesti, sa nu va ganditi ca la mijloc ar fi ceva necurat.
