La inceput de an scolar, cateva schimbari importante dau emotii – poate mai putin elevilor, cat parintilor, personalului educativ si chiar ministerului de resort. Pentru toti, se contureaza un an scolar 2008-2009 exigent, care se desparte de multe dintre rutinele anilor anteriori si care, din cauza aceasta, solicita un efort de adaptare si de asimilare a unei mari cantitati de informatie. Sa ne rezumam, pentru claritate, la patru noutati semnificative:

Un nou curs, o noua controversa
De anul acesta, a fost introdus in programa elevilor de nivel primar si secundar un nou curs, numit Etica si cultura religioasa. Ministerul Educatiei din Quebec promite ca nu va fi vorba de un program de invatare sau de practica religioasa, ci de unul axat pe cunoasterea rolului cultural si istoric al religiei. Cursul va pune accentul pe religiile catolica si protestanta, dar se va ocupa si de iudaism, de spiritualitatea popoarelor autohtone si de alte religii care contribuie la cultura Quebecului de azi. In plan etic, acest curs isi propune sa-i ajute pe elevi sa integreze notiuni ca dreptatea, libertatea, fericirea, legea samd.

Desi guvernul Quebecului afirma ca noul program va fi aplicat in respectul absolut al convingerilor religioase ale tuturor copiilor si parintilor, unii nu privesc cu ochi buni aceasta schimbare. Exista deja o grupare contestatara, numita Coalitia pentru Libertate in Educatie (CLE), care militeaza de cateva luni impotriva introducerii noii discipline in programa scolara, considerand ca ea ar fi o imixtiune in educatia religioasa a elevilor. Principala nemultumire exprimata de CLE este aceea ca obligativitatea noului curs anuleaza posibilitatea ca elevii sa urmeze anumite cursuri confesionale optionale, dar si varianta ca ei sa aleaga o scolarizare complet laica.

CITEȘTE ȘI:  Călin Rovinescu, Air Canada, numit CEO-ul anului de Globe and Mail

Desigur, ministerul considera neintemeiate toate temerile exprimate pana acum. Dna Michelle Courchesne, ministrul Educatiei, a tinut sa subli­nieze ca sco­pul principal al cursu­lui este acela de a da elevilor mijloacele necesare pentru a intelege, a accepta si a trai in armonie cu noile realitati, in respectul diversitatii si pluralismului valorilor. >Caci a trai impreuna in Quebecul de astazi inseamna si sa inveti a-i cunoaste mai bine pe ceilati”, spune Courchesne.

Mai multa franceza
Ministerul initiaza anul acesta nu mai putin de 22 de masuri pentru perfectionarea invatarii limbii franceze. Ele sunt grupate in jurul a cinci axe principale, care in practica se vor materializa prin scrierea saptamanala a unor texte de limba franceza, prin dictari, lecturi zilnice, examene ministeriale la sfarsitul ciclurilor primar si secundar, cresterea exigentei (in special la ortografie) la proba scrisa de la sfarsitului ciclului primar.

Ca si in cazul cursului de Etica si cultura religioasa, profesorii vor fi sprijiniti in introducerea acestor schimbari, printr-un program de perfectionare. In cazul de fata, el pune accent pe latura pedagogica, pe cunoaste­rea si depasirea dificultatilor cu care se confrunta elevii la scrisul si cititul in franceza. De asemenea, va creste numarul consilierilor pedagogici pentru franceza, iar universitatile care formeaza profesori de profil isi vor ajusta programa pentru a acoperi noile cerinte.

CITEȘTE ȘI:  Andrew Scheer, liderul Partidului Conservator, a demisionat

Zero junkfood
E un punct in care guvernul nu risca sa intampine vreo rezistenta din partea cuiva. Masurile de contracarare a obezitatii – problema tot mai raspandita in randul tinerilor – sunt promovate pe doua directii principale. Mai intai, se merge pe stimularea activitatii fizice: sunt dezvoltate infrastructurile sportive (stadioane si parcuri cu amenajari pentru diferite sporturi) si sunt organizate mari evenimente sportive sau intalniri cu sportivi de succes, pentru motivarea elevilor si dezvoltarea unei culturi sportive.

In al doilea rand, este promovata alimentatia sanatoasa, conform programului Virage sante dans les ecoles. De anul acesta, vor disparea din toate automatele de distributie aflate in scoli bauturile gazoase si pungile de cartofi prajiti (adica asa-numita malbouffe), iar in cantinele scolare elevilor li se vor servi mai multe varietati de fructe si legume, lapte si sucuri naturale de legume si fructe, fara zahar.

Fara violenta
Combaterea fenemonelor de intimidare, taxare, agresiuni fizice, discriminare etnica etc se face acum printr-un program in care guvernul va investi 16 milioane de dolari, in urmatorii trei ani. Accentul se pune pe prevenirea si tratarea actelor de violenta prin masuri care vizeaza atat victimele si agresorii, cat si martorii, parintii si profesorii.

Scolile si comisiile scolare urmeaza sa elaboreze planuri de actiune pentru a interveni eficient in situatii de urgenta. Personalul educativ va urma programe de formare in domeniu, iar parintii si profesorii vor putea conta pe sprijinul unor persoane-resursa specializate.

Ad
Articolul precedentMcCain il egaleaza pe Obama
Articolul următorSenatorii vor un presedinte nejucator
Mircea Gheorghe
Mircea Gheorghe (n. 1943), ziarist, prozator şi traducător, stabilit din 1990 în Canada. Licenţiat în litere (Bucureşti, 1966). Colaborator la mai multe reviste din România şi diaspora. Scrie la Pagini româneşti din 2002. A publicat sinteze despre istoria criticii şi ideilor literare, traduceri din F. Braudel, P. Chaunu şi J.-M. Guyau, precum şi cărţile Partida de canastă (Polirom, 2005, proză scurtă), Imprevizibilul triumf (Institutul European, 2008, eseuri), Clepsidra (EuroPress, 2010, roman), O adevărată familie (Adenium, 2013, proză scurtă)