Intre 6 si 13 octombrie, fundatia suedeza Nobel a acordat premiile anuale pentru chimie, fizica, medicina, pace, literatura si economie. Premiul Nobel pastreaza de peste un secol memoria chimistului si omului de afaceri suedez Alfred Nobel – descoperitorul, printre altele, al dinamitei.
Alfred Nobel (1833-1896) si-a lasat, prin testament, intreaga avere de circa 4 milioane de dolari – imensa pentru acele vremuri – nu mostenitorilor directi, ci unei fundatii consacrate recompensarii anuale a persoanelor care au adus mari servicii omenirii prin activitatea lor in chimie, fizica, medicina, literatura si apararea pacii.
Nu exista un premiu Nobel pentru matematica, iar pentru economie, ceea ce se numeste premiul Nobel este de fapt un premiu instituit de Banca Suediei in 1968. In acelasi an, fundatia Nobel a stabilit ca nu mai poate fi adaugata nicio alta categorie la cele deja existente.
Alfred Nobel preciza ca “nationalitatea savantilor premiati nu trebuie sa aiba niciun rol in atribuirea premiilor”. De altfel, Nobel insusi a fost un adevarat “cetatean al lumii”: nascut la Stockholm, el a trait succesiv in Rusia, Statele Unite, Franta si Italia, spre a fi apoi inmormantat in pamantul tarii natale.
Premiile Nobel se acorda din anul 1901. In zilele noastre, un laureat al Nobelului primeste si un cec in valoare de aproximativ 1,4 milioane USD.
In fiecare an, fundatia Nobel cere academiilor nationale din lumea intreaga propuneri si dosare de candidati pentru prestigioasele premii pe care le ofera. In final, pentru fiecare categorie, se strang zeci si chiar sute de nume. Iata care au fost “alesii”, anul acesta:
Nobelul pentru chimie
Japonezul Osamu Shimomura si americanii Martin Chalfie si Roger Tsien, pentru lucrarile lor asupra proteinei verzi. Acestea permit vizualizarea activitatii diferitelor gene, facilitand cercetarile in biologia celulara si in neurobiologie. Nobelul pentru fizica
Americanul Yoichiro Nambu si japonezii Makoto Kobayashi si Toshide Maskawa, pentru clarificarea mecanismelor unor rupturi de simetrie la nivel subatomic. Teoria clasica in fizica era ca, in urma Big Bangului de acum 13,7 miliarde de ani, s-ar fi creat in univers o cantitate egala de materie si anti-materie, intre ale carei particule ar fi existat o simetrie perfecta. Or, daca n-ar exista rupturi de simetrie, atunci nu s-ar explica existenta materiei, care ar fi trebuit sa dispara in totalitate la intalnirea cu anti-materia simetrica. Nobelul pentru medicina
Francezii Luc Montagnier si Françoise Barre-Sinoussi – descoperitori ai unui retrovirus responsabil de declansarea bolii SIDA – si germanul Harald zur Hausen – pentru descoperirea rolului anumitor virusi din familia papilloma in producerea si dezvoltarea cancerului uterin. Ambele descoperiri sunt de o mare importanta in lupta contra bolilor cu transmitere sexuala; Nobelul pentru pace
Fostul presedinte finlandez Marti Ahtisaari, pentru activitatea sa de peste 30 de ani in calitate de mediator pentru mai multe conflicte internationale (Indonezia, Namibia, fosta Iugoslavie, Irlanda de nord, Irak). El a inregistrat insa si un esec, intre 2005 si 2007, in Kosovo. Nobelul pentru economie
Americanul Paul Krugman, unul dintre criticii politicii economice a administratiei Bush. In discursul sau de receptie, Krugman a salutat programele de interventie pentru sprijinirea bancilor, dar considera ca o recesiune mondiala ramane inca probabila. Premiile Nobel alternative
Saptamana Nobelurilor ar fi fara sare si piper daca n-ar exista si niste “premii Nobel” alternative (Ig Nobel), distribuite chiar in sediul Universitatii Harvard, tot la inceputul lunii octombrie. Ele se acorda pentru cele mai traznite sau inutile studii si cercetari stiintifice.
Dintre premiile Ig Nobel de anul acesta amintim premiul de biologie, acordat unui studiu comparativ intre puricii de caine si cei de pisica. Cercetarea a dovedit ca puricii de caine sar la o inaltime de 25 de cm, in timp ce puricii de pisica, la doar 17 cm. Premiul pentru economie l-a castigat o echipa care a demonstrat ca o dansatoare exotica obtine bacsisuri mai grase cand este in perioada fertila, iar premiul pentru pace a fost acordat pentru formularea “principiului legal al demnitatii plantelor”.