Canada nu s-a aflat niciodata in cautarea unei identitati nationale unice. La inceputul Confederatiei, in 1867, au existat doua popoare fondatoare: francezii si englezii. Canada este o natiune de imigranti si este perceputa ca atare de populatie. (Garnett Picot, Director General, Statistique Canada).
Potrivit unui raport despre situatia de pe piata muncii din Canada, in 2007, imigrantii cu varste cuprinse intre 24 si 54 de ani ocupau circa 2,5 milioane de locuri de munca. Dintre cele 52.000 noi locuri de munca ocupate de imigranti in 2006, mai mult de jumatate (28.000) au fost inregistrate in Quebec.
Statisticile arata ca rata somajului pentru imigrantii din Europa de Est era, in 2006, de 1,7 ori mai mare decat la canadienii nativi. Mai buna totusi decat cea a imigrantilor din Africa sau din Asia, care era de 4 si, respectiv, de 3 ori mai mare decat a localnicilor.
A vorbi despre imigratie si imigranti este a folosi, cu sau fara buna stiinta, un toiag cu doua capete. La unul dintre ele se afla eforturile si sentimentele imigrantului, la celalalt, dificultatile de a-l primi, intampinate de societatea gazda.
Putem apuca toiagul cand de un capat, cand de celalalt: rezultatul e acelasi. Pentru a merge inainte, individual si ca societate, pentru a ne intelege pe noi insine si lumea in care evoluam este nevoie sa percepem si sa admitem, odata cu problemele noastre, complexitatea problemelor de la celalalt capat al toiagului.
Prea putini imigranti?
In 2007, au imigrat in Canada circa 237.000 de persoane. Dar un raport recent al Conference Board din Canada sustine ca numarul imigrantilor este prea mic pentru a asigura prosperitatea economica si competitivitatea de pe piata de munca. In realitate, se spune in raport, Canada ar avea nevoie – pentru a-si asigura dezvoltarea economica – de inca 100.000 de imigranti anual, pana in 2025. Raportul propune acordarea statutului de rezident permanent lucratorilor temporari si celor ce solicita statutul de refugiat.
Sau prea multi?
In schimb, pentru editorialistul James Bisset, de la cotidianul Metro din Toronto, lucrurile stau exact invers. In contextul crizei economice iminente, trebuie redus drastic numarul imigrantilor, argumenteaza el, intr-un articol publicat zilele trecute. Aproape un milion de candidati la imigratie, care indeplinesc conditiile cerute de lege, asteapta deja sa intre in Canada. Li se adauga zeci de mii de lucratori temporari si de solicitanti ai statutului de refugiat.
In sprijinul ideii sale, ziaristul din Toronto citeaza concluziile unui studiu potrivit caruia serviciile si beneficiile de care s-au bucurat imigrantii sositi intre 1990 si 2002 depasesc cu 18,3 miliarde de dolari suma impozitelor pe care acestia le-au platit.
Dar Bisset aduce prea repede acuzatii imigrantilor pentru ca, in mare masura, balanta nu e negativa din vina lor. Suma mica a impozitelor platite reflecta, cel mai adesea, salariile derizorii pe care imigrantii sunt obligati sa le accepte, mult mai mici decat salariile pe care canadienii nativi le primesc pentru aceeasi munca. Ce lipseste din talgerul impozitelor platite de imigranti se gaseste in talgerul profiturilor obtinute de angajatori. Ei vor fi platit, desigur, impozitele pe care n-au avut ocazia sa le plateasca angajatii lor imigranti.
Romanii, europenii care intineresc Canada In 2006, unul din cinci canadieni era nascut in alta tara. Daca aportul economic al imigrantilor poate fi uneori minimalizat, in schimb cel demografic este pentru toata lumea incontestabil. Populatia Canadei a crescut, intre 2001 si 2006, cu peste un milion si jumatate de persoane, iar imigrantii recenti sunt la originea a aproape 70% din acest spor demografic.
In privinta zonelor de origine, grupul cel mai numeros de imigranti vine din Asia (58,3% – din China, India Filipine, Pakistan). Urmeaza Europa, cu 16,1% (in fruntea listei europene se afla Romania si Marea Britanie), America Centrala, de Sud, plus Antilele (10,8%) si apoi Africa (10,6%).
Persoanele care fac parte din populatia activa (intre 25 si 54 de ani) reprezinta mai mult de jumatate din numarul imigrantilor. Copiii, adolescentii si tinerii (1 – 24 de ani) reprezinta, impreuna, circa 35% din numarul imigrantilor recenti.
Populatia varstnica, in schimb, nu depaseste 3,4%, in comparatie cu 11,5% – proportia celor nascuti in Canada, cu varsta actuala de peste 65 de ani. E limpede, prin urmare, ca imigratia este o sursa importanta de intinerire a societatii canadiene si, pe aceasta cale, dincolo de toate dificultatile de integrare, un motor economic fundamental.
