Serviciile de sanatate din Quebec – cam la acelasi

0
185

Unii au intuit-o deja, in urma experientelor traite prin spitalele de aici. Dar cifre recente vin sa o confirme. Desi la momentul imigrarii eram convinsi ca diferenta fata de Romania avea sa fie imensa, am descoperit destul de repede ca, in multe privinte, nu suntem mai bine tratati in noua tara. E adevarat ca problemele sunt diferite, insa rezultatul e tot pe-acolo.

Daca, la inceputul anului, au fost publicate rezultatele unui studiu care compara Canada cu tarile din Europa la nivelul serviciilor din domeniul medical, acum aflam, dintr-o analiza defalcata pe provincii, cum stau lucrurile in fiecare dintre acestea. Quebecul iese foarte sifonat din aceasta comparatie, exact cum a iesit si Canada, cand a fost comparata cu tarile europene.

Quebecul, codas intre provincii
Quebecul se claseaza pe ultimul loc intre provinciile Canadei la doua dintre cele 5 capitole studiate, iar per total se situeaza pe locul 8, din 10 provincii. Plutonul il incheie Newfoundland, iar penultimul loc ii revine provinciei Saskatchewan.

La pamant in Quebec sunt rezultatele actului medical si accesul la ingrijire medicala primara – la ambele, provincia e ultima din Canada. Prima categorie se refera la incapacitatea de a sesiza la timp si de a trata eficient atacurile cardiace, cancerul si infectiile. Cealalta categorie priveste numarul persoanelor care au un medic de familie, accesul la ingrijirea la domiciliu si facilitatile pentru ingrijirea batranilor in ambulatoriu, pe termen lung.

In mod surprinzator, Quebecul se claseaza insa pe primul loc la timpul de asteptare pentru acces la un medic specialist, atat pentru diagnostic si tratament, cat si pentru interventiile chirurgicale din afara sferei urgentelor.

Provincia Ontario este castigatoarea detasata a clasamentului Canada Health Consummer Index 2008, realizat de organismele independente Frontier Centre for Public Policy si Health Consumer Powerhouse. Ontario se detaseaza clar, atat in privinta accesului la serviciile din Sanatate, cat si in privinta nivelului acestora.

Interesant este faptul ca bogata provincie Alberta, care cheltuieste bugete enorme per capita, nu reuseste sa faca prea mari progrese la capitolul sanatate, ea clasandu-se abia pe locul 5 in topul canadian.

Canada, departe de Europa Occidentala
Reamintim rezultatele studiului comparativ intre Canada si 29 de tari din Europa, dat publicitatii la inceputul anului de aceleasi organisme independente. Intre cele 30 de tari analizate, Canada se situa abia pe locul 23, iar Romania pe locul 26. Aceste numai trei puncte care despart tara din care venim de cea in care traim par sa indice o realitate nu tocmai incurajatoare. Cum provincia Quebec este una dintre cele care au tras mult in jos media canadiana, practic, daca am compara direct Quebecul cu Romania, semnul de echivalenta nu ar fi tocmai fortat.

De notat ca, in Canada, nu bugetul alocat sanatatii este problema, ci eficienta sistemului, in ansamblu. De fapt, sumele mari cheltuite pe cap de locuitor, comparate cu rezultatele obtinute, au plasat Canada pe ultimul loc, intre cele 30 de tari, la capitolul eficientei sistemului de sanatate.

Tara europeana care acorda cele mai bune servicii in sanatate este Austria, urmata indeaproape de Olanda, Franta si Elvetia. Pe ultimele locuri in clasament, dupa Romania figureaza, in ordine, Lituania, Polonia, Bulgaria si Letonia.

Studiul arata insa ca Romania, ca si vecinele ei din Europa de Est, se confrunta in continuare cu dificultati legate de trecerea la sistemul de asigurari. In plus, analiza remarca un fapt pe care il cunoastem atat de bine: spagile care circula in sistemul medical din Romania ofera unor pacienti acces la servicii medicale de cea mai buna calitate. Din pacate, subliniaza autorii studiului, calitatea serviciilor obtinute pe aceasta cale nu a fost luata in calcul la intocmirea clasamentului.

Previous articleCine se poate prezenta la vot?
Next articleRomanii canadieni n-au chef de romani
Mariela Chirita
Licenţă în Jurnalism şi master în Comu­ni­care, la Universitatea din Bucu­reşti. Colaborări de studenţie, apoi slujbe de reporter, redactor, prezentator şi reali­zator (de emisiuni simpatice) la TVR (Internaţional). Stabilită la Montréal în ‘99. Din 2001 până în 2012, redactor-şef la Pagini Româneşti, mereu în paralel cu alte job-uri. Este dintre cei care militează pentru introdu­cerea zilei de 99 de ore, deşi îşi dă seama că ar fi la fel de scurtă.