Am citit de curand, pe blogul unui jurnalist, intrebarea unei cititoare care se arata nedumerita de faptul ca noul presedinte al SUA, Barack Obama, este numit “primul presedinte de culoare” al Americii. Fiind nascut de o mama alba, el ar trebui sa fie considerat “mulatru” sau “metis”, propunea doamna – care si ea, se pare, era in aceeasi barca, a celor doua culori. Ce raspuns ii dadea ziaristul? Ca toti mulatrii – cel putin cei celebri, precum Halle Berry sau Denzel Washington – se considera mai apropiati de “partea neagra” a familiei decat de cea alba. Cel putin asta rezulta din declaratiile facute de ei, cu diverse ocazii.
Ok, dar cum se explica aceasta preferinta? – am continua noi discutia dintre cei doi. Sa intelegem ca albul nu poate fi decat pur? Ca, daca nu e alb, nu mai conteaza cum este omul? Poate ca optiunea lor vine din perspectiva unor experiente personale, un gest de fronda… Oricum ar fi, Barack Obama se poate astepta, de acum incolo, sa aiba zile… negre. Un sef Al-Quaeda l-a si numit “sclav negru” (ce interes au oare teroristii sa-l zgandareasca pe noul sef al Casei Albe?) Alti sefi de stat din Europa au dat-o pe gluma, fiindca in democratie orice este permis. Vor fi, poate, unii care vor evita sa-i stranga mana, cand se vor intalni, sub diverse pretexte. Probabil ca alegerea lui Obama va da ocazia lumii sa vada cum mai sta la capitolul rasism.
