“N-am reusit niciodata sa uit ca stiu canta”

Totul evolueaza, inclusiv folclorul. Acesta este crezul care a calauzit-o pe Anuca Dragan – Duval in realizarea primului sau CD la Montreal, unde o serie de melodii po­pulare cunoscute imprumuta nuante de jazz, fara a-si pierde din autenticitate. Albumul cu titlu eminescian, Aduceri aminte, este rezultatul a doua luni de munca zilnica. Anuca Dragan a fost acompaniata, in cateva melodii, la acordeon de Marin Nasturica si la vioara de Carmen Piculeata, cel care semneaza si aranjamentul muzical. Un alt colaborator – la tambal – este un tanar talentat din Chisinau, Sandu Sura.

Pentru solista Anuca Dragan, Aduceri aminte este un vis devenit realitate. O revansa pentru anii de munca arida intr-un domeniu fara legatura cu muzica. Onorarea unei promisiuni de tinerete.

Povestea Anucai Dragan incepe, ca in Cinema Paradiso, la singurul cinematograf din satul Monor (judetul Bistrita – Nasaud), unde, la varsta de 8 ani, a auzit pentru prima oara vocea Mariei Tanase. Imediat, a decis ca aceasta este calea de urmat: la 8 ani a participat la primul concurs, la 11 ani a cantat pentru prima oara la radio. Pana spre mijlocul anilor ‘70, cand a parasit tara, Anuca Dragan a participat la 21 de concursuri si a obtinut de 19 ori locul intai. “Pe atunci, competitiile se organizau in mai multe etape, de la local – regional pana la faza pe tara. Mi se dusese vestea in raionul Reghin… Stiau celelalte concurente ca, daca participam eu, nu mai aveau de ce sa se gandeasca la locul intai”.

Copil fiind, de fiecare data cand auzea o melodie care ii placea, o prelua, asa ca ajunsese, la un moment dat, sa aiba 300 de melodii in repertoriu. Cand, la 17 ani, a participat la preselectia pentru concursul “Floa­rea din gradina”, a avut surpriza sa afle ca trebuie sa poata interpreta melodii proprii. Asa ca a inceput sa bata satele din zona, in cautare de folclor autentic.

Melodii autobiografice
Anuca Dragan nu face un secret din pasiu­nea ei pentru doine. Desi greu de interpretat, acestea sunt cele mai potrivite pentru sufletul oamenilor. “De cand eram mica, ma trezea tata in cate o dimineata: Vino, Anuca, repede, ca pleaca vecinu cutare la oi si se intoarce la toamna si vrea sa-i canti o doina”. La multe dintre melodii, cea care ii compunea cuvintele era chiar mama ei. Cand a plecat, in 1974, cu o bursa, sa studieze folclorul grecesc la Conser­vatorul din Atena, Anuca a inceput sa primeasca versurile mamei prin posta. “Se inspira acum din viata mea. Daca mi-a plecat iubitul la armata, ea mi-a facut o poezie. Eu eram astfel stimulata sa-i creez melodia.” Asa a ince­put Anuca Dragan sa compuna melodii, care o tineau cu sufletul aproape de casa.

Albumul pe care l-a inre­gistrat acum contine, de altfel, trei dintre melodiile personale ale Anucai (Vai, Florica, un’ te duci; Frunza verde de banut; Rau imi pare ce-am facut), alaturi de cele preluate din repertoriul unor solisti cunoscuti precum Maria Tanase, Angela Buciu sau Fratii Petreus.

“Talentul m-a macinat tot timpul”<> Daca ar fi fost sa continue seria melodiilor pe versuri inspirate din propria viata, Anuca Dragan ar fi avut astazi o colectie de-a dreptul impresionanta. Fiindca dupa patru ani de Grecia si singuratate – perioada in care are si o incercare nereusita de a se specializa in muzica de opera -, urmeaza alti ani petrecuti in Italia si o poveste trista de amor, inainte de a lua calea exilului pe continentul nord-american. La Montreal, o alta dezamagire o astepta: “In anii ‘80, cand am ajuns eu, nu existau aici orchestre, nici macar microfoane, lumea nu era interesata sa asculte muzica populara.”

Si-a intemeiat, in schimb, o familie, cu quebechezul Claude Duval – nostalgic, si el, al unei cariere in muzica usoara.

De lucru, Anuca Duval si-a gasit in administratia de imobile. De cantat, numai la ocazii, cam o data pe an. “N-am condamnat pe nimeni, decat pe mine insumi. Nu am avut vointa, n-am fost suficient de indrazneata. In ceea ce priveste cantatul, m-am multumit cu aproape nimic.” Asa se face ca Anuca Dragan – pe care o regasim printre numele importante ale muzicii populare romanesti in albumul dedicat celei de-a treia editii a Festivalului Maria Tanase, din 1973 – a ramas cu nostalgia talentului nefructificat. Chiar daca a reusit sa scoata, in 1998, la Cluj, o caseta, impreuna cu Ovidiu Bartes si Gelu Furdui, de la Radio-Cluj.

Din cand in cand, cate un proiect ro­manesc – cum este reportajul biografic rea­lizat de Anca Fusariu, in ‘98 sau cele trei emisiuni speciale facute pentru Televiziunea Romana, de Elize Stan, in 2000 – avea darul sa-i arate ca lumea isi aminteste de ea.

Si iata ca, dintr-o data, Anuca Dragan s-a decis sa vina cu un buchet de cantece in fata romanilor montrealezi. Proiectul a fost intampinat cu entuziasm de Carmen Piculeata, caruia ii era si lui dor de nitel folclor romanesc. Asa a luat nastere albumul Aduceri aminte, care va fi lansat in perioada imediat urmatoare, la Montreal (in 6 decembrie, ora 14:00, la Inter­Pallas; in 14 decembrie, dupa slujba, la Biserica Sfantul Nicolae din Montreal), la Toronto si la Ottawa. La Montreal, CD-ul va putea fi gasit, in curand, in Libraria Pagini Romanesti.

Simona Plopeanu
Simona Plopeanu
Simona Plopeanu are studii in literatura (Universitatea de Vest, Timisoara) si in jurnalism si "sciences de l'information" (Université de Montréal). Colaboratoare a ziarului Pagini Romanesti din 2004. In prezent, lucreaza ca specialist in informatie ("recherche") in invatamantul universitar din Québec.

Ultimele articole

Articole similare