Alegerile anticipate care au avut loc in Quebec pe 8 decembrie i-au adus premierului liberal Jean Charest exact ceea ce si-a dorit: un guvern majoritar. Liberalii vor putea avea volanul provinciei in propriile maini, ca sa folosim exact imaginea vehiculata de Charest in campania electorala.
Da, volanul si acceleratia vor fi liberale. Nu insa si franele. Criza economica va fi primul picior care va frana planurile guvernului provincial. Al doilea va fi PQ-ul, care a obtinut mai multe voturi decat spera, pe fondul prestatiei dezastruoase a lui Stephen Harper la Ottawa.
Ultimul sondaj inainte de scrutin arata asa: PLQ – 45%, PQ -29%, ADQ -15%, Partidul Verde – 6%, Quebec Solidaire (QS)- 5%. Dar iata ce au decis alegatorii: PLQ – 42%, PQ – 35%, ADQ – 16%, Partidul Verde – 2%, Quebec Solidaire – 4%.
Explicatii posibile? Mai multe. Discursul anti-Quebec al premierului canadian a mobilizat votul separatist in provincie, astfel ca partidul lui Pauline Marois a cules mai multe voturi decat se preconiza din sondaje. Criza de la Ottawa a facut ca voturile pentru verzi sa migreze spre PQ. Tinerii – care formeaza in parte electoratul verzilor – sunt si cei care au mai multa inclinare spre ideea suveranitatii. La fel, procentul lipsa de la QS, un partid de stanga.
O a doua explicatie: vremea cainoasa din ziua alegerilor. La -30 de grade, o buna parte din electorat a ramas acasa. PQ si-a mobilizat mai bine sustinatorii, infierbantati de criticile care le erau aduse in Canada engleza.
Prezenta la vot a fost de doar 56%, cea mai slaba din istoria alegerilor provinciale. In 2003, anul care detinea recordul pentru cea mai slaba participare pana acum, rata prezentei la urne fusese de 70,4%.
Alegerile au adus cu ele o singura mare supriza: Amir Khadir, unul dintre liderii Quebec Solidaire, a obtinut un mandat de deputat. Este o mare victorie pentru acest partid extrem de tanar.
Discursurile liderilor dupa aflarea rezultatelor au fost invers decat se asteptau alegatorii. Charest a fost extrem de serios si de rezervat. Pauline Marois serba cu cantec si voie buna, de parca ar fi castigat. Iar Mario Dumont si-a asumat responsabilitatea pentru cosmarul ADQ si a demisionat de la conducerea acestui partid, in ciuda faptului ca, personal, fusese reales deputat.
Urmeaza deci cel putin patru ani de liniste pentru liberali. Ani in care Charest poate face ceva. In caz contrar, in 2012-2013 vom vorbi de un nou val PQ-ist.