Johnny Depp, tradat de o romanca

Times Online a dat publicitatii lista celor mai asteptate 50 de premiere cinematografice ale anului 2009. Intre acestea, se afla Avatar (film care marcheaza revenirea, dupa 12 ani, a regizorului James Cameron), Inglorious Basterds (o poveste din al Doilea Razboi Mondial orchestrata de Quentin Tarantino, cu Brad Pitt in rol principal), The Informant (comedie neagra, cu Matt Damon), The Curious Case of Benjamin Button (un film de David Fincher, cu acelasi Brad Pitt in rolul personajului principal, un batran care intinereste cu fiecare an care trece). Locul intai e adjudecat de Harry Potter and the Half-Blood Prince, a carui iesire in cinematografe e programata pentru luna iulie.

Insa filmul care ne intereseaza mai tare – si care, de altfel, ocupa al doilea loc pe lista Times Online – este Public Enemies, prevazut sa iasa pe piata tot in iulie 2009. Regizorul Michael Mann se opreste, in aceasta productie, asupra perioadei de maxima inflorire a crimei din anii 30, cand agentii federali incearca sa le vina de hac unor gangsteri celebri, precum John Dillinger, Baby Face Nelson sau Pretty Boy Floyd.

Nascut in 1903, la Chicago, John Dillinger (intruchipat, in film, de Johnny Depp) ajunge spargator de banci si sef de banda, el fiind autorul mai multor spargeri in Indiana si Illinois. Este prins in statul Arizona, insa reuseste sa evadeze si devine “dusmanul public nr. 1”, vanat ca nimeni altul de FBI. La 22 iulie 1934 este impuscat la Chicago. Cea care l-a tradat nu era alta decat fosta sa iubita, Ana Cumpanas sau Anna Serge, pe numele ei american.

- Publicitate -

Cum a ajuns bana­teanca Ana Cumpa­nas in anturajul celebrului gangster aflam dintr-o carte, Femeia in rosu, scrisa “la trei maini”, de Adriana Babeti, Mircea Nedelciu si Mircea Mihaies. Atentie insa! Nu este vorba de un roman senzational, ci un roman despre senza­tional ca motor al operei lite­rare, cei trei autori – teoreticieni literari – plimbandu-si cititorii prin labirintul mai multor planuri narative, in cel mai pur stil postmodernist. Desigur, intre cartea celor trei scrii­tori romani si filmul lui Michael Mann nu exista alta legatura decat aceea ca merg, fie­care dintre ei, pe cate un fir care se strange in ghemul unei povesti comune.