La mijlocul saptamanii trecute, premierul rus Vladimir Putin a ordonat, peste noapte, companiei Gazprom sa opreasca livrarile de gaz catre Europa prin conductele care traverseaza Ucraina.
Putin a acuzat Ucraina, spunand ca se impunea o masura dura pentru a opri furturile din conducte care au loc pe teritoriul acestei tari. Guvernul de la Kiev a negat acuzatia si a invitat observatori europeni, care sa constate ca nu e vorba de hotie. Dupa unele surse, conflictul este generat de neintelegeri intre Rusia si Ucraina privind preturile de achizitie si transport ale gazului.
Urmare a acestui conflict: Europa a inceput sa tremure. Oprirea livrarilor a afectat grav activitatea marilor companii europene, dependente de gazul rusesc.
Romania este si ea prinsa la mijloc. Dupa ce a declarat ca avem stocuri suficiente pentru a face fata crizei, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a recunoscut ca situatia e neagra. Prin urmare, a dispus oprirea activitatii la Mechel Targoviste, care este – coincidenta – un combinat cu ca-pital rusesc. Daca situatia nu se rezolva, se vor opri si Azomures, Interagro si Amonil.
Intre timp, Basescu a discutat la telefon cu Putin. Adevaratele negocieri se desfasoara insa la Bruxelles, unde sefii Gazprom si Naftogaz se dueleaza sub privirile responsabililor Uniunii Europene. Romania are o pozitie mai buna decat Ungaria, Serbia sau Bulgaria, pentru ca o pondere importanta din consumul de gaze este asigurat din surse interne. Din pacate, gazul din subsolul Romaniei nu ne mai apartine. Statul roman, sub guvernarea Nastase, a avut grija sa-l vanda, la pachet cu Petrom, austriecilor de la OMV.
In privinta Europei, tot mai multe priviri se indreapta catre platformele marine norvegiene, care pompeaza, linistit, gaze naturale Angliei.
