Mario Vargas Llosa face parte dintr-o categorie minoritara de mari scriitori care au incercat sa lase urme durabile si in politica. Astfel, in 1990, dupa o indelungata evolutie a ideilor sale politice-comuniste in tinerete, pana prin anii ‘70 -, el a fost, promovand un program neo-liberal, principalul adversar la presedintia Perului al lui Alberto Fujimori. Acesta nu l-a invins decat in al doilea tur de scrutin si, ajuns la putere, >a uitat” de programul sau de stanga, populist, si a incercat sa introduca reformele preconizate de Vargas Llosa. El a lasat insa deoparte laturile umanitarista si de justitie sociala dezvoltate de adversarul sau de dreapta.
Despre perioada aceasta, dar si despre copilaria si adolescenta sa, Mario Vargas Llosa va vorbi in volumul memorialistic Pestele in apa (1993).
S-a nascut in 1936 la Arequiba, in Peru, dintr-o familie din clasa mijlocie. A fost crescut doar de mama sa pana la varsta de 11 ani, cand a aflat ca tatal sau, Ernesto Vargas, nu murise – asa cum i se spusese -, ci doar isi abandonase familia si dorea acum sa se reintoarca la ai sai.
Convietuirea cu acest tata violent si cu caracter tulbure din cauza frustrarilor de tot felul nu a fost usoara. Si astfel, spre a evada din atmosfera inabusitoare a familiei, tanarul Llosa s-a inscris, la 14 ani, la Academia militara Leoncio Prada.
Era insa tot o experienta traumatizanta; Vargas Llosa ii va dedica romanul Orasul si cainii (1963), care i-a adus consacrarea internationala. Romanul va fi distins cu premiul Biblioteca breve al criticii spaniole si va fi tradus in 20 de limbi.
La vremea cand publica Orasul si cainii, Llosa se afla in Franta, unde se stabilise din 1959, dupa ce debutase in literatura cu un volum de nuvele. Venea in Franta din Spania, unde studiase din 1956 si unde obtinuse doctoratul in 1959, cu o lucrare despre marele poet nicaraguaian Ruben Dario.
Activitatea literara a lui Mario Vargas Llosa se intensifica in a doua jumatate a anilor ‘60. Scriitorul alterneaza acum romanele si eseurile cu conferinte si cursuri in numeroase tari. Romanul Casa verde (1965) evoca istoria societatii peruviene moderne, cu ciocnirea dintre civilizatia autohtona si civilizatia spaniola, iar Povestasul, mult mai tarziu, in 1987, pune intr-un contrast melancolic civilizatia europeana, vitala, si civilizatia arhaica, pe cale de disparitie, din tara sa natala, Peru.
Romanul Conversatie in catedrala (1969) este o vasta reconstituire (peste 700 de pagini) a societatii peruviene contemporane, cu umbrele si luminile ei, pe fondul careia personajul principal descopera si o parte dintre tainele vietii tatalui sau, a carui amintire il obseda.
Romanul acesta are, fara indoiala, o baza autobiografica, la fel ca si, mai tarziu, romanul Matusa Julia si condeierul (1977), despre prima sa sotie, Julia Urquidi, care-i era ruda prin alianta si cu care s-a casatorit in 1955, provocand un seism in familie. Printre altele, si din cauza diferentei de varsta. El avea 19 ani, iar ea 32.
Casatoria cu Julia Urquidi, “matusa”, a durat opt ani.
Un roman ce s-a bucurat de mare succes in toata America latina, dar mai ales in Brazilia este Razboiul sfarsitului lumii (1982), in centrul caruia se afla viata politica braziliana din secolul al XIX-lea.
De asemenea, foarte apreciat este romanul Paradisul de dupa colt (2003), o cronica a aspiratiilor paradiziace a doua personaje – Paul Gauguin si bunica sa, Flora Tristan -, legate mai ales prin conceptia lor despre sex.
Ar fi gresit, trecand in revista subiectele romanelor lui Mario Vargas Llosa, sa tragem concluzia ca scriitorul este interesant doar pentru cei pasionati de istoria si cultura Americii latine. In realitate, aceste romane vorbesc, intr-un mod cat se poate de sensibil si de cuceritor, despre marile probleme dintotdeauna ale omului, despre identitate, dragoste, fericire, suferinta, iluzii, violenta, moarte. Eruditia si deschiderea umanista a lui Llosa sunt probate, printre altele, de volumele de eseuri Adevarul minciunilor (2003) si Chipuri ale raului in lumea de azi (2006), in care peruvianul comenteaza cu finete literatura si analizeaza cu acribie problematica sociala a vremii noastre.