Revolta la Chisinau

Saptamana aceasta, capitala Republicii Moldova, Chisinau, a fost scena unor confruntari de strada intre fortele de politie si studentii basarabeni care cereau repetarea alegerilor de duminica trecuta.

Violentele s-au soldat cu moartea unei persoane, dar si cu ranirea a 200 de protestatari si de politisti, precum si cu arestarea catorva sute de tineri – studenti si elevi minori.

Guvernantii comunisti de la Chisinau, aflati la putere de 8 ani si pregatindu-se pentru alti patru – se pare, prin fraudarea alegerilor – au aruncat pisica moarta peste Prut, acu­zand Romania de amestec in treburile interne, expulzand ambasadorul roman de la Chisinau si introducand obligati­-vitatea vizelor pentru cetatenii romani.

Republica Moldova a fost, saptamana aceasta, in pragul unei revolutii, dupa ce zeci de mii de tineri basarabeni, in mare majoritate studenti, au iesit in strada sa protesteze impotriva fraudarii alegerilor legislative de duminica trecuta. Conform rezultatelor partiale anuntate duminica seara, Partidul Comunist obtinuse aproape 50% din voturi si parea ca se pregateste pentru inca 4 ani de guvernare, dupa cei 8 deja consumati. Perspectiva de a-i avea pe comunisti la putere inca 4 ani si banuiala ca alegerile au fost fraudate i-au facut pe tinerii basara­beni sa iasa in strada si sa ceara repetarea alegerilor.

Protestele au inceput in mod pasnic, luni, 6 aprilie, in urma unor che­mari transmise prin internet si sms-uri de a veni cu o lumanare aprinsa la statuia lui Stefan cel Mare, in aceasta zi de “doliu national”. A doua zi insa, ele au degenerat in violente extreme.

Conform presei din Roma­nia, aproximativ 30 de mii de ba­sarabeni au iesit in strada, ocu- ­pand prin forta cladirile Parla- men­tului si Presedintiei. A fost, de ase­menea, atacata si cladirea Guvernului, unde se refugiase pre­­sedin­tele Moldovei, Vladimir Voronin. In timp ce pe strada se dadeau lupte intre studenti si for­tele de ordine, televiziunea de stat de la Chisinau, surda la eve­ni­mentele sangeroase din oras, transmitea un program de divertisment, cu tinere care dansau din buric.

La inceput, fortele de ordi­ne au parut depasite de si­tuatie; existau zvonuri ca arma­ta ar fi pactizat cu protestatarii, iar Voronin ar fi fugit la Moscova. Dar, in noaptea de marti spre miercuri, politia a intervenit in forta si i-a dispersat pe manifestanti, facand arestari. O femeie a murit in incendiul iz­buc­­nit in cladirea Parlamentului. Peste 200 de persoane au fost ranite, dintre care 100 de poli­tisti. 193 de pro­testatari au fost arestati.

Protestele anticomuniste de la Chisinau au continuat in zi­le­le urmatoare, dar amploarea lor a fost mult redusa, iar violen­tele din ziua de marti nu s-au mai re­petat. Fortele de ordine ii ares­ta­sera pe cei mai intransigenti din­tre protestatari. In plus, multe licee din Chisinau au refuzat sa-i lase pe elevi sa plece acasa daca unul dintre parinti nu venea sa-i insoteasca.

Puterea de la Chisinau acuza Romania
Pentru liderii comunisti de la Chisinau, dar si pentru unii oficiali si analisti politici din Rusia, capul “rautatilor” din Republica Moldova este Romania, care ar fi sprijinit opozitia din Basarabia sa dea o lovitura de stat. Urmarea acuzatiilor aduse de oficia­lii comunisti a fost expulzarea ambasa­dorului Romaniei la Chi­si­nau, Filip Teodorescu, dar si introduce­rea de vize pentru cetate­nii ro­mani care vor sa calato­reasca in Re­publica Moldova, incepand chiar de joi, 9 aprilie. Asta dupa ce, timp de cateva zile, punctele de frontiera dintre Ro­ma­nia si Republica Moldova au fost practic inchise, chiar si pentru cetatenii moldoveni care vo­iau sa se intoarca acasa. De ase­menea, joi circula informatia ca autoritatile comuniste se prega­teau sa expul­zeze trei ziaristi ro­mani acreditati la Chisinau, acu­zati ca “au fost implicati in activitati incompatibile cu legile tarii”.

Europa este ingrijorata de situatia Moldovei
Oficiali ai UE au declarat inca de miercuri ca “Europa este adanc preocupata de tensiunile in crestere din Moldova” si au solicitat partilor implicate in conflict “sa se abtina de la actiuni care ar putea duce la noi turbu­lente”. “In situatia actuala, este important mai ales sa existe un respect adecvat pentru libertatea presei si pentru libertatea de exprimare”, a declarat, intr-un comunicat, presedintia ceha a Uniunii Europene.

Mult mai ferma a fost baro­neasa Emma Nicholson care, in calitate de observator interna­tio­nal, a fost prezenta in Republica Moldova in perioada alegerilor. Ea a declarat presei ca a observat mai multe nereguli la recentele alegeri, dar ca nu are dovezile ne­cesare pentru a proba o frauda de proportii. Emma Nicholson a declarat ca, la ora 1.00 noaptea, comunistii aveau 35% din voturi, iar cele 15-16 partide de opozitie aveau impreuna 40-45%. La 8.00 dimineata, situatia s-a schimbat radical: comunistii aveau 50%, iar opozitia inregistra un procent foarte mic. “Am experienta in zona si am simtit ca, intr-un fel sau altul, sistemul putea fi manipulat”, a declarat Nicholson.

Comunistii au nevoie de un vot pentru a impune presedintele
Conform rezultatelor oficiale date publicitatii miercuri seara, Partidul Comunistilor din Republica Moldova a obtinut 60 de locuri in noul Parlament, ceea ce ii va permite sa formeze guvernul, dar nu si sa numeasca viitorul presedinte. In Moldova, Parlamentul este cel care alege presedintele tarii, iar numarul minim de voturi necesar pentru aceasta este de 61.

Daca alegerile nu vor fi repetate, si sunt foarte putine sanse ca acest lucru sa se in­tample, din noul Parlament al Moldovei vor face parte doar 4 partide politice: Partidul Comu­nistilor (60 de locuri), Partidul Liberal si Partidul Liberal Democrat (ambele cu cate 15 locuri), precum si Alianta Moldova Noastra, cu 11 locuri. Celelalte partide politice care au participat la alegeri nu au reusit sa treaca pragul electoral de 6%.