La ultimele alegeri pentru Parlamentul Romaniei, din doua milioane de romani care locuiesc in strainatate s-au prezentat la vot numai 24 de mii, adica aproximativ 1%. Cifra este cu atat mai ridicola cu cat, la alegerile din noiembrie trecut, a fost pentru prima data cand romanii din strainatate au avut de votat propriii lor reprezentanti in Camera Deputatilor si Senatul Romaniei.
Absenteismul emigrantilor la alegerile din tara, dincolo de dezinteresul sau dezgustul lor fata de situatia din Romania, are explicatii si in dificultatile pe care le intampina romanii pentru a se putea prezenta in fata urnelor de vot. Numarul mic al sectiilor de votare, organizate exclusiv in sediile ambasadelor si consulatelor romanesti din strainatate, distantele mari, foarte mari sau enorme pe care le au de strabatut pana la sectiile de votare (spre exemplu, cea mai apropiata sectie de votare pentru romanii care traiesc in Vancouver este la Toronto, adica la peste 4.000 de km distanta), organizarea adesea precara a procesului de votare, toate acestea ii impiedica pe romani sa-si exercite dreptul fundamental de a alege.
Si, pentru ca partidele politice din Romania nu par preocupate sa rezolve aceasta problema, in scena au intrat reprezentantii organismelor non-guvernamentale. Fundatia Soros din Romania a atras atentia asupra acestei situatii prin lansarea, in cadrul unei conferinte de presa, a unui volum care cuprinde trei studii despre reprezentarea romanilor din strainatate si despre posibile metode alternative de vot. Concluzia conferintei de presa, ca si a cartii, ar fi aceea ca, daca exista interes, exista si solutii pentru a facilita accesul celor aproape doua milioane de romani din diaspora la sistemul de vot.
Cele mai importante propuneri sunt organizarea in strainatate a unui numar semnificativ mai mare de sectii de votare (fata de doar cele 200 cate au fost deschise la ultimele alegeri), in diferitele centre romanesti, si nu doar in cadrul reprezentantelor diplomatice, dar si introducerea votului prin corespondenta, prin internet sau prin fax, ca alternativa la sistemul clasic de vot cu stampila in cabina de vot, pentru a inlatura piedica pe care o reprezinta distantele mari dintre domiciliile romanilor si sectiile de votare.