Ramas cu masina in pana la Plattsburgh, in statul New York, am fost nevoit sa iau un taxi, pe o distanta de vreo 20 de mile. Taximetristul era un distins domn negru, trecut de 50 de ani. Ca intotdeauna cand, urcat intr-un taxi, detectez in glasul soferului un accent venit de departe, i-am pus o intrebare abrupta, sprijinita de politetea unei marturisiri:
„De unde sunteti? Eu sunt din Romania.”
„Din Romania? Cunosc. Eu sunt din Somalia.”
Mai departe, i-am spus ca eu sunt, „de fapt”, un roman care locuieste in Canada, la Montréal. Omul cunostea si Montréalul, si nu numai din auzite, ceea ce nu mi s-a parut surprinzator. Era vorba, in definitiv, de singurul oras mare din zona, de ambele parti ale frontierei, situat la numai 70-80 de mile de Plattsburgh.
„Am un var care a trait un timp la Montréal si care a facut studii in Romania”, mi-a spus.
Am cerut explicatii. Varul a studiat ceva la noi, pe vremea lui Ceausescu. N-am inteles bine ce, dar am retinut ca studiile facute au durat peste 5 ani. La Montréal a venit mai de curand, iar dupa ce si-a luat cetatenia canadiana, s-a mutat in Statele Unite.
Nu-mi amintesc cum, dar taximetristul a adus vorba despre Bush, vazut de el ca unul care nu intelege nimic din ce se intampla in Irak, apoi de profesorii irakieni care predau odinioara limba araba, dar si alte discipline, in scolile din Somalia. M-a lamurit ca practica studierii arabei in Somalia, tara cu o limba proprie, e legata de raspandirea religiei islamice si de influenta culturii arabe. M-am aratat interesat de subiectul asta, al somalezilor vorbitori de araba, si i-am povestit de surpriza mea cand, de curand, intr-un service auto din Montréal, am asistat la o animata discutie in araba intre patronul libanez si furnizorul de piese, un negru. Mi-a vorbit de placerea lui de a-i surprinde pe arabii intalniti in America prin cateva vorbe arabesti bine plasate. Brusc, si-a adus aminte de-o poveste cu romani din Montréal, auzita de la varul lui cel cu studii facute in Romania.
Varul era in metrou, la Montréal. In fata lui, asezati unul langa altul, un barbat si o femeie vorbeau in romaneste. Aparent, abia se cunoscusera.
„Sotia mea este plecata in Romania”, a spus barbatul.
„Si sotul meu este in Romania”, a spus femeia.
„Pai, atunci, hai sa iesim diseara la restaurant!”, a propus barbatul.
Femeia n-a zis nu. Privindu-i, varul taximetristului a inceput sa rada singur.
„De ce rade negrul asta de noi?”, i-a spus femeia, iritata, barbatului.
Tocmai atunci a intrat metroul in statia la care varul taximetristului trebuia sa coboare. Din usa, acesta le-a spus celor doi, pe romaneste:
„Distractie placuta, diseara!”
Taximetristul si-a terminat povestea aproape sufocandu-se de ras.
„Va dati seama cum l-au privit aia doi?”