Viata devine complicata pentru romani. Varul meu Culae are 48 de ani si, de la terminarea Facultatii de Transporturi, lucreaza la CFR Marfa din Iasi. Pe Culae nu l-am mai vazut de 20 de ani, dar vorbim la telefon. Este un tip corect, cinstit, linistit, vorbeste putin si la obiect. In ziua ultimelor alegeri parlamentare, Culae era directorul regionalei CFR Marfa Iasi. Mi-a povestit ca, in decursul anilor, au mai fost presiuni pentru a-l schimba din functie. Nu voia cu niciun chip sa participe la jefuirea companiei, ceea ce deranja haita nesatula din jur.
Ei bine, alegerile i-au venit de hac. La o luna dupa ce PDL si PSD au venit la putere, Culae a fost inlocuit din functie. Pe langa faptul ca nu a luat parte la jaf, varul a mai facut o “prostie”. N-a vrut in ruptul capului sa se inscrie in vreun partid. Ceea ce l-a costat postul. M-a sunat si mi-a povestit toata porcaria. Nu injura, dar vocea lui trada un dezgust suprem. M-a intrebat cum e in Canada, daca si-ar putea gasi vreo slujba. In final, nu s-a apucat de dosarul de emigrare si a luat lucrurile asa cum sunt.
Recesiunea devine o problema de existenta pentru familia varului meu. Sotia lui lucreaza tot la CFR Marfa. Adica, cum e mai rau, toate ouale in acelasi cuib. Intre timp, s-au apucat de construit o casa langa oras si s-au imprumutat la banca cu 50.000 de euro. Rata lor lunara a fost fixata la 20 si ceva de milioane. Ei castiga aproape 50 si au un baiat de scoala. In vara, cand am fost in Romania, am planuit sa ne vedem la Brasov. N-a mai putut veni, nu-si permitea cheltuiala unui drum Iasi – Brasov. Acum, amandoi sunt in concedii fortate, cu 75% din salariu.
CFR Marfa este in colaps. Pana in iarna trebuie disponibilizati 8.000 din cei peste 16.000 de angajati. Cum Culae nu mai este director si nici n-are proptea politica, e in mare pericol. De sotia lui, ce sa mai zic? La aproape 50 de ani, a descoperit ca in Romania a-ti face treaba cinstit si competent nu este suficient sa poti trai. Pur si simplu nu esti lasat sa traiesti.
M-as intreba cu ce este vinovat Culae ca CFR Marfa este in faliment, iar scadenta este aproape. Evident, cu nimic. CFR, ca si alte mari companii de stat, a fost tinuta in viata 20 de ani in pofida pierderilor. Nu pentru ca acolo sus, la Bucuresti, cineva s-a gandit la painea angajatilor, ci pentru ca CFR a fost o sursa inepuizabila de imbogatire pentru toti marii sefi. S-au dat tunuri de sute de milioane de dolari prin contracte care au sleit compania.
In timp ce CFR este in agonie, companii private de transport pe calea ferata prospera. Cu material rulant de la CFR, pe aceleasi sine, cu comenzi deturnate de la companie. Patronii care fac transport profitabil pe cale ferata sunt rude sau parteneri de afaceri mascati ai celor care au condus timp de 20 de ani compania.
Jaful a fost posibil atata timp cat bugetul statului a rezistat. Cum s-a ajuns la fundul sacului, trebuie facut ceva. Trebuie concediati jumatate din angajati. Cei care platesc hotia sunt de obicei tocmai cei care au lucrat onest. Asa cum este si varul meu Culae.
Daca va fi concediat, Culae nu-si va putea plati datoria la banca. Iar casa pe care a inceput s-o construiasca va fi luata de banca. Si va intra in tristul club al celor 600.000 de romani care nu mai au bani sa-si ramburseze creditele. Sunt sigur ca intre ei sunt povesti mult mai dramatice decat cea a lui Culae. Sunt oameni disperati, care nu vad iesirea. Si culmea e ca, in lipsa unui loc de munca acceptabil, nu exista iesire.
Daca am vorbi cu politicienii aflati la putere, ne-ar spune ca de vina pentru situatia celor 600.000 este recesiunea. Recesiunea numai a fortat data decontului. Romania se apropie de faliment pentru ca este jefuita sistematic. Dupa ce vor fi mancat ultimele ramasite ale starvului, uliii tranzitiei se vor instala comod la Monte Carlo si vor astepta noile oportunitati.
