Vrem – nu vrem, cele trei paliere pe care este construita politica in Canada (federal, provincial si municipal) ne fac sa iesim la urne destul de des. Cele mai apropiate alegeri, odata ce spectrul celor federale s-a indepartat, vor fi cele pentru primarii si consilii municipale. Montréalul este locul cel mai fierbinte in care acestea vor avea loc. Dar nu singurul. Romanii care sunt cetateni canadieni vor putea vota si pentru primarii si consiliile municipale din Laval sau Longueuil.
Fondat in 1642, Montréalul si-a ales primul primar abia in 1833. El a fost Jacques Viger. Ca o curiozitate, tot din acelasi an dateaza stema orasului, cu trandafirul pentru englezi, ciulinul pentru scotieni, trifoiul pentru irlandezi si castorul pentru francezi. Totul sub sloganul Concordia Salus. In 1938, castorul a fost urcat in susul stemei si inlocuit cu floarea de crin.
Interesul pentru alegerile locale la Montréal este firesc. Vorbim de al doilea oras ca importanta al Canadei. Viitorul primar va administra un buget de peste 4 miliarde dolari si va raspunde de soarta a 1,85 milioane de locuitori. Dintre acestia, 68,8% sunt francofoni, 18,9% imigranti si 12,3% anglofoni. Ei sunt raspanditi pe 363 de km patrati.
Ceea ce este mai trist este ca interesul locuitorilor fata de aceste alegeri se opreste, de regula, la suetele intre prieteni, la injuraturile trase in trafic si la cititul ziarelor, pentru ca lumea uita sa mai mearga si la vot. La ultimele alegeri, cele din 2005, prezenta la urne a fost de doar 35%.
Cu toate acestea, de votul fiecaruia dintre noi depind modul in care orasul va fi administrat in urmatorii patru ani si felul in care vor fi cheltuiti banii din impozite si taxele locale. Primarii si istoria
Doi primari au marcat istoria moderna a orasului. Primul este Camillien Houde, care a fost primar timp de 18 ani. Intre 1928 si 1932, 1934-1936, 1938-1940 si 1944-1954. Ani marcati de tulburari. Houde a guvernat orasul in criza economica, in razboi si a fost alaturi de someri si de familiile sarace. El a lansat ideea Gradinii Botanice si a Parcului La Fontaine. Celebritatea sa se datoreaza si declaratiei din 2 august 1940, prin care ii chema pe quebechezi la nesupunere civica, cerandu-le sa nu respecte decizia Canadei de inrolare obligatorie. Houde este arestat pe 5 august 1940 si trimis la munca fortata, fara sa i se anunte familia sau sa i se permita sa vorbeasca cu un avocat. Este eliberat pe 14 august 1944, fara a fi avut un proces in acesti patru ani.
La reintoarcerea sa la Montréal, Camillien Houde reintra in politica aclamat de 50.000 de persoane. Va ramane primar pana la retragerea sa din viata publica, din cauza unor probleme de sanatate.
Al doilea primar care a marcat istoria orasului este Jean Drapeau. Acesta a devenit primar la 37 de ani. Primul sau mandat a durat din 1954 pana in 1957, el venind la carma orasului imediat dupa Camillien Houde.
Pierde urmatoarele alegeri, dar nu se da batut si, in 1960, castiga din nou. Drapeau va ramane apoi neclintit in fotoliul de primar pana in 1986. O domnie de 26 de ani, neintrerupta.
Vizionar, Drapeau va face din Montréal orasul pe care il cunoastem si il iubim astazi. El deschide marile santiere: cel al metroului (care va fi inaugurat in 1966), Place des Arts, Expozitia universala din 1967, care a adus Montréalul in atentia intregii lumi. Urmeaza Olimpiada din 1976, care va consacra definitiv orasul pe scena internationala.
Drapeau este cel care a infiintat prima loterie publica din Canada, in 1968, cu scopul de a suplimenta bugetul administratiei. O idee preluata apoi de guvernul provincial, prin crearea Loto-Québec, in 1970. Primarul vizionar si gospodar a fost ulterior recompensat prin atribuirea numelui sau parcului de pe insulele Notre-Dame si Sainte-Hélène, precum si statiei de metrou care deserveste aceasta zona.
Cum votam?
La alegerile din 1 noiembrie de anul acesta, locuitorii orasului vor alege un primar general, 18 primari de cartier, 46 de consilieri municipali si 38 de consilieri de cartier. Cei 103 alesi vor administra Montréalul timp de patru ani.
Pentru a putea vota, trebuie sa aveti 18 ani, cetatenia canadiana, sa domiciliati in provincia Québec de cel putin sase luni si sa locuiti in Montréal cel putin de la 1 septembrie 2009. In momentul votului, va trebui sa prezentati un act de identitate (carte maladie, permis de conducere sau pasaport canadian). Nu veti putea vota insa daca nu sunteti inscrisi pe listele electorale. Daca nu ati primit nicio confirmare ca sunteti pe aceste liste, puteti cere o revizie pana pe 30 septembrie.
Sectia de vot va va fi comunicata prin posta. Ea va fi deschisa intre orele 10.00 si 20.00. Votul anticipat va avea loc pe 25 octombrie, intre orele 12.00 si 20.00
Actorii principali
Aflat la putere de opt ani, Gérald Tremblay (Union Montréal) vrea un al treilea mandat. Ar fi primul primar care l-ar obtine, dupa Jean Drapeau.
Relativ popular ca primar, cunoscut pentru modestia sa, Tremblay a intrat in campania electorala inconjurat de scandaluri. Nu mai putin de 6 anchete ale politiei, dintre care 5 in plina desfasurare, vizeaza activitati din timpul administratiei sale. Cea mai rasunatoare este cea a contractului pentru instalarea de contoare de apa in industrie. Cel mai mare contract din istoria orasului, 356 milioane de dolari, a fost anulat la presiunea opozitiei si dupa ce un anchetator independent a aratat existenta unor vicii de procedura serioase. Primarul sustine ca el a fost primul care a cerut anchetele si ca nu are nicio vina.
Louise Harel (Vision Montréal) este principala contracandidata a lui Tremblay. Sondajele o arata in avans fata de actualul primar. Ea a venit in cursa relativ tarziu, in iunie 2009, dupa ce liderul partidului sau s-a retras, cedandu-i locul. Fosta lidera a Partidu-lui Québécois si fosta ministra a Aface-rilor Municipale, Louise Harel este responsabila de haosul produs de fuziunea si apoi defuziunea cartierelor din Montréal.
Vorbeste doar franceza si a refuzat sa participe la o dezbatere in engleza, chiar daca postul de televiziune CTV i-a propus un translator. Multi considera ca necunoasterea limbii engleze este un handicap pentru cineva care vrea sa conduca un oras cosmopolit ca Montréalul, iar anglofonii vor vota in masa impotriva ei.
In acest an, dupa foarte mult timp, se anunta o lupta in… trei. Nu atat pentru functia de primar, unde Gérald Tremblay, actualul primar, se va bate cu Louise Harel, ci pentru functiile de consilieri, unde un al treilea partid, cel al lui Richard Ber-geron, este creditat cu aproape 14% din voturi. Bergeron este cel care a stat la baza anchetei politiei privind contractul pentru contorizarea consumului de apa in industrie. Intr-un fel, este nedrept ca de acest scandal a profitat Louise Harel si ca Richard Bergeron se afla cu partidul sau doar pe locul trei. Este extrem de probabil ca, indiferent cine va deveni primar, sa fie obligat sa lucreze cu o opozitie feroce in consiliul municipal.
Actuala campanie electorala se va purta, cel mai probabil, in jurul acuzatii- lor de coruptie care planeaza asupra administratiei Tremblay. Se va vorbi apoi despre dezvoltarea transportului in comun (deja a fost anuntata prelungirea metroului) si refacerea infrastructurilor rutiere si subterane. Partidele care se lupta sa obtina cat mai multe posturi de consilieri municipali s-au intrecut in promisiuni, care de care mai avangardiste. Iata cateva dintre acestea.
Ideea fixa a introducerii tramvaiului in oras a bantuit aproape toate partidele. O idee care nu este nici macar originala, paternitatea revenindu-i actualului primar, care a facut si vizite in Franta pentru a se inspira in privinta acestui proiect. Propunerea a trecut in plan secund cand sondajele au aratat ca locuitorii insulei sunt mult mai preocupati de starea drumurilor si a retelei de apa si de canalizare.
Louise O’Sullivan, lidera partidului Montréal-Ville-Marie, a inclus in programul sau de candidatura aniversarea a 375 de ani de la infiintarea orasului. Aniversare care va avea loc in 2017. Cam ciudat ca proiect, tinand cont ca suntem in 2009 si ca in 2014 vor avea loc alte alegeri municipale.
Vin si romanii
O veste imbucuratoare: in acest an, mai multi romani vor candida pentru posturi de consilieri locali. Partidul Montréal Ville-Marie are doi candidati de origine romana: Carmen Dan, in districtul electoral Snowdon, si Sorin Iftode, in Parc-Extension.
Projèt Montréal le va avea candidate pe Magda Popeanu in districtul Côtes-des-Neiges si pe Denisa Baraceanu in districtul St-Joseph-Beaubien din Outremont. Trebuie amintit si caVision Montréal o are pe romanca Rucsandra Calin in functia de presedinte al Consiliului Executiv. Ea a renuntat sa mai candideze in acest an, dar este implicata in organizarea campaniei electorale a partidului sau.
Chiar daca o parte din candidatii de origine romana nu au in spate partide puternice, candidaturile lor sunt un lucru demn de toata lauda, ei oferind comunitatii romane, prea retinuta in ceea ce priveste implicarea in viata publica, o vizibilitate deosebita.
Dar, dincolo de candidatura acestora, problema este a noastra, ca alegatori. In cea mai romaneasca circumscriptie, Côtes- des-Neiges, unde statisticile spun ca traiesc 4.515 romani, prezenta la vot a fost ridicola la utimele alegeri. Doar 600 s-au inscris pe listele electorale si numai 60 dintre ei au votat.