In timp ce sunt pironiti cu ochii in televizoare la lupta politica, romanilor li se strecoara in patul caldut un sarpe umed, rece si perfid, care-i va musca exact la 1 ianuarie. Putini dintre ei au aflat ca la inceputul anului urmeaza scumpiri substantiale la ce-i doare mai rau.
Cresterile de preturi nu sunt o urmare a reglarii libere a pietei, ci sunt decizii administrativ-financiare. 1 ianuarie 2010 marcheaza astfel o noua etapa in campionatul scumpirilor. In cateva vorbe, benzina se va scumpi cu 20%, tigarile cu 34%, iar energia electrica va marca un salt de 31%. Majorarile de preturi sunt substantiale si, ca intotdeauna in Romania, de la carburanti si electricitate, preturile la celelalte produse – cum ar fi mancarea – vor sari in aer. Noile preturi nu vor reflecta doar cheltuielile suplimentare de productie sau transport, ci si acel impact de tip carpatin: daca tigarile sunt mai scumpe, si cartofii trebuie vanduti pe mai multi bani.
Este interesant de detaliat de ce vor sari preturile in aer la inceputul anului. Sunt doua motive care se conjuga nefericit. In primul rand, Romania s-a angajat in fata Uniunii Europene sa respecte un calendar al maririi accizelor pe cateva produse de baza. In prima zi a noului an, accizele la carburanti, tutun si energie vor creste. Accizele sunt taxe pe care statul le impune unor produse de larg consum, pentru a creste incasarile bugetare. Majorarile nu sunt facute procentual, ci in valori fixe calculate in euro.
De exemplu, la electricitatea pentru consumatorii casnici, acciza sare de la 0,84 euro/MWh la 1 euro. Nu cresterea de 16 eurocenti explica factura mai mare cu 31% a clientului casnic, ci faptul ca euro nu mai are acelasi curs fata de leu ca si in anul in curs.
Acciza e in euro, dar se converteste in lei. Aici e smecheria. Toate aceste accize vor fi calculate la 1 ianuarie, la valoarea de 1 euro egal 4,2688 lei. Aceasta inseamna un leu cu peste 14% mai slab decat in acest an. Veti intreba cum s-a calculat cifra magica si fixa de 4,2688, care va opera tot anul viitor. Toata lumea stie ca un curs de schimb intre doua monede se modifica in fiecare zi, ca la bursa. Dar, pentru a simplifica colectarea accizei, trebuie sa se decida un curs fix de referinta. Iar acela este cursul din ziua de 1 octombrie a fiecarui an.
Este interesant ce s-a intamplat pe piata valutara in zilele premergatoare zilei de 1 octombrie. Scopul Bancii Nationale a Romaniei in perioada de criza a fost evitarea devalorizarii leului. O mare parte din miliardele de dolari imprumutate de la FMI s-a cheltuit pentru ca nu cumva leul sa se prabuseasca. Ei bine, in apropierea datei cheie, BNR a lasat vigilenta deoparte, permitand leului sa cada mai abrupt decat impunea piata. Asa s-a ajuns la 4,2688. Este o cadere controlata, astfel incat accizele din 2010, bazate pe acest curs din 1 octombrie 2009, sa fie mai mari, iar statul sa incaseze mai mult anul viitor. Este disperarea vistieriei goale – nu sunt bani de pensii si de salarii.
In schimb, de la 1 ianuarie 2010, accizele la cafea vor scadea la jumatate si, printr-o decizie a guvernului, hainele de blana naturala, cristalurile, bijuteriile din aur, parfumurile si toate celelalte produse de lux (yachturi, de exemplu) nu vor mai fi accizate, deci se vor ieftini.
La prima vedere, se poate considera ca Guvernul ia de la gura celor multi prin marirea taxelor si-i favorizeaza pe cei bogati, care-si permit amintitele produse de lux. Chiar asa si este, numai ca taxarea la sange a produselor asa-zise de lux a fost o initiativa de doi bani a PSD-ului, ca sa arate multimii ca bogatii trebuie sa plateasca mult pentru yachturi. Bogatii oricum nu inregistrau vapoarele in Romania, iar statul nu castiga nimic. Iar despre parfumuri, ar trebui sa presupunem ca nu mai sunt produse de lux, ci o necesitate a civilizatiei.
Portretul robot al romanului configurat de noua strategie bugetara: mai frumos mirositor, cu cafeaua-n mana, dar fara tigara, mergand pe jos la serviciu, imbracat intr-o frumoasa haina de blana de vulpe polara, dar putin lihnit de foame.
