Eu m-am hotarat sa astept mai intai declansarea pandemiei si abia apoi o sa aleg ce am de facut. Intre timp, voi vedea mai bine si care sunt efectele acestui miraculos vaccin, atat de repede scsos pe piata. (Ilie, Montréal)

E ciudat ca stiu foarte bine pe cine votez la alegerile municipale, dar nu stiu inca ce voi face in privinta vaccinului – desi e cu mult mai important, in fond, pentru viata mea si a familiei mele. Ei, dar poate tocmai de aceea nu m-am decis inca. Sunt in favoarea vaccinului, asta e clar, fiindca am incredere in medicii din toata lumea care si-au pus pricepe­rea in slujba acestui proiect. In plus, n-am nicio informatie din sursa cre­dibila ca lucrurile ar sta altfel decat sunt prezentate. Doar ca nu voi fi printre primii care se vor duce sa se vaccineze. In primul rand, din lipsa de timp – si la doctor ajung abia o data la cativa ani, mai ales ca n-am deloc probleme de sanatate. (Luminita, Laval)

Atat timp cat inca se mai fac cer­ce­tari pentru acest vaccin (vezi anun­tu­rile aparute in media), consider ca nu prezinta incredere deplina. Chiar daca cei care s-au vaccinat deja nu au patit nimic, poti sa stii cum va reactiona sistemul tau imunitar? Un raspuns se va putea da abia dupa vaccinarea mai multor milioane de oameni – pana atunci, nu putem avea nicio certitudine. (Dl. T., Montréal)

Sunt medic si voi face vaccinul. Daca sunt intrebat de catre pacienti, le raspund cu sinceritate. Multi sunt tematori, mai ales in privinta efec­telor secundare. Este normal. Insa starea anormala de teama este in­dusa de tot felul de informatii alar­miste care circula pe Internet. Desigur, tot pe Internet exista si informatii corecte despre vaccin – compozitie, eventuale efecte etc. E drept, acestea sunt mult mai putin “zgomotoase”. Traim intr-o tara libera, asa ca fiecare poate decide pentru sine. Ni se pun la dispozitie instrumente de prevenire, depistare si tratare a bolilor. Daca sunt oa­meni cu mentalitate de Ev Mediu, este riscul lor si consecintele ei si le asuma. ( R. V., Montréal)

Parerea mea e ca vaccinurile au fost create, la inceput, pentru a ajuta oamenii, iar apoi pentru a experimenta reactiile organismului uman la diferite boli. Multe dintre ele au omorat oameni (vezi gripa spanio­la), iar totul este trecut sub tacere. Aflam, pe ici – pe colo, despre fetite moarte in urma faimosului vaccin contra cancerului uterin, despre soldati care au fost vaccinati in timpul epidemiei de gripa spaniola si au murit. Un alt element care ma face sa fiu precaut este faptul ca vaccinul a fost creat in mare viteza, iar producatorul nu isi asuma niciun risc. E de presupus ca, in cateva luni sau in cativa ani, vor iesi la iveala si problemele. (Florin, Montréal)

Propun sa ne vedem linistiti de viata noastra. Incepe sezonul rece, deci este indicata o cura de vitamine, echinacea, usturoi. Sistemul imunitar trebuie intarit. In rest, sanatate… (Dacia, Montréal)

Noi, romanii, am trait pe pielea noas­tra foarte multe scenarii – false revolutii, falsi conducatori, raportari false, stiri false – incat cred ca am devenit extrem de precauti si tema­tori. Credem foarte greu in ceva si verificam mult inainte sa inghitim galusca. Ce mi se pare bizar e felul in care se prezinta la televizor di­men­­­siunile catastrofale ale pande­mi­ei – am vazut chiar si sacii in care vom fi depozitati in caz de deces. Si totusi, numarul victimelor este de sute de ori mai mic decat in cazul unei gripe sezoniere. Si atunci ma intreb, fireste, de unde aceasta alerta generala. Daca e sa ne luam dupa ce citim pe Internet, este clar ca traim, in general, un fel de apocalipsa. Minti diabolice ne fura banii, casele, copiii, istoria, identitatea nationala, familia, iar acum si singurul lucru care ne mai ramasese: sanatatea. Bun. Cum ne putem feri? Nu stiu, dar important este sa cascam ochii, urechile si vigilenta la maxim. Daca e sa ne luam dupa mass-media internationala, este un privilegiu ca ni se face acest vaccin, iar guvernele sunt niste mame iubitoare, care vegheaza asupra sanatatii noastre. Eu zic sa mai asteptam, sa vedem ce patesc curajosii (sau ignorantii) care se grabesc sa se vaccineze. Succes si sanatate! (Sanda, Montréal)

Vaccinul este o necesitate. Sincer, nu inteleg cum oameni pe care eu ii cunosc foarte bine s-au lasat mani­pulati de Internet si isi pun sanatatea in pericol, refuzand vaccinul. Traim intr-o perioada in care avem la in­demana antibiotice, operatii care se fac cu ajutorul celor mai inalte tehnologii samd. Vaccinurile sunt utilizate cu succes in tratarea unor boli care erau mortale pana acum cateva decenii. Inchipuiti-va cate vieti au salvat vaccinurile impotriva poliomielitei, tuberculozei, rubeolei etc. Eu zic sa lasam scenariile la o parte si sa avem grija de sanatatea noastra. Eu si familia mea vom face vaccinul, cu adjuvant. Sunt curioasa cum vor reactiona parintii unui co­pil, daca nu fac vaccinul si cel mic se imbolnaveste. A qui la faute? (Mariana, Montréal)

Despre ce sa vorbesc mai intai? Despre vaccin sau despre experimente medicale la scara mondiala, despre naivitate sau paranoia, despre milioanele de dolari, despre progra­mele de control? Personal, ma tem mai multe de efectele secundare decat de gripa in sine. Dar cred ca vor reusi sa spele creierul multora dintre noi cu aceasta enorma campanie publicitara, asa ca destui se vor vaccina. Eu nu, pentru ca imi este frica de acest vaccin si de cei care l-au inventat (Anonymus- Montréal)

Consider ca sunt inconstienti cei care nu se vaccineaza. Nu numai ca nu se protejeaza pe ei, dar sunt o sursa de probleme pentru toti cei din jurul lor – deci, indirect, pentru fiecare dintre noi. Nu scrie pe fruntea nimanui daca si-a facut vaccinul sau nu. Si ma gandesc la cei care ne servesc in restaurante sau cu care interactionam la lucru, in autobuze, in magazine. In fine, sunt destul de alarmata si nu ii inteleg pe cei care se opun numai de dragul de a fi “Gica contra”. (Maria, Brossard)

Aveam nevoie de un doc­tor. Am sunat cam la toa­te clinicile din zona, dar perioada de asteptare pentru o programare era de cateva luni. Spre surpriza mea, aflu ca doctorita X are cabinetul deschis vinerea seara, de la orele 19:00. Nu imi venea sa cred.

Cand am ajuns, vad ca nu are secretara. Cum ma inregistrez atunci? Cei care asteptau in anticamera ma indruma sa las cardul medi­cal pe masa. Din birou iese o doamna mai in vârsta, cu un pacient. Imi ia cardul si il trece printr-o masinarie manuala, care face copia documentului. Imi place. Se pare ca e de moda veche.

In timp ce asteptam, aflu de la ceilalti ca docto­rita nu pleaca pana nu-si vede toti pacientii; unii plea­ca si dupa miezul nop­tii. Mai, sa fie! O raritate.

Mi-a venit randul pe la 11:30 pm. Intru in cabinet. Era tapetat de carti vechi, articole, flori multe si tablo­uri. Parca nici nu e un birou de medic!

Discutam in engleza; ma intreaba ce varsta am, ocu­patia etc. Ii spun ca sunt in­gi­ner si ca imi place sa in­ves­tighez, sa ajung la rada­cina lucrurilor in tehnica. Imi raspunde ca si ei, ca medic, ii place foarte mult sa afle care e radacina boli­lor… Nu are acasa internet, iar telefonul e din cel cu fir, pe stil vechi.

Din una in alta, ajun­gem la riscurile de distruge­re a sistemului imunitar asociate vaccinurilor recen­te – impotriva cancerului de col, gripei, gripei A (H1N1), SARS samd. Apoi la medi­ca­men­tele, chimicalele si pesticidele pe care le inghi­tim fara oprire, la cat de nociv e faptul ca, in curand, copiii vor avea fie­care cate un laptop etc, etc. Am ajuns chiar si la sca­na­rea marfu­rilor cu cod de bare – mi-a spus ca ea da bac­sis ca sa nu-i fie scanate la casa.

Intorcandu-ne la vacci­nuri: am intrebat-o ce pare­re are de cel contra A(H1N1), dar stiam parca dinainte ce o sa-mi spuna. Imi raspun­de ca, evident, se fac multi bani cu asta si ca pe ea nu o va gasi nimeni la un centru de vaccinare…

Intram si mai tare in discutii de genul celor de mai sus… Imi citeste articole si cauta, cu un aer preocupat, prin carti prafuite…

Apoi ma consulta, imi da o reteta si adauga:

-Stii, medicamentele recomandate de mine costa pana in 10 dolari, desi asociatia medicilor ma impin­ge tot timpul sa vand medicamente de ultima generatie, mult mai scumpe, dar care poate nu sunt testate cum trebuie.

Ii multumesc si plec. Era trecut de 12 noaptea si afa­ra ploua. Pana acasa, am zambit insa tot timpul.