Gripa A (H1N1), intre teama si risc

Suntem in plina campanie de vacci­nare contra unei pandemii. O premie­ra pentru omenire. Si, contrar a ceea ce cre­deau autoritatile sanitare, vaccinul spe­rie mai mult decat pandemia. Exact cum se vede si din opiniile prezentate in aceasta pagina. De ce le este oamenilor frica de vaccinuri? Desi exista un consens in ran­dul medicilor cu privire la necesitatea vacci­narii, presa prezinta si opiniile contra. Or, intr-o lume in care adevarul circula pe Me­ssenger, este usor sa transmiti orice idee. Plus ca, de regula, avem o apetenta deosebita pentru cele negative.

In al doilea rand, nici politicienii nu au stiut sa transmita mesajul. In Germania, de pilda, campania de vaccinare a cam fost pusa pe butuci dupa ce s-a aflat ca politi­-ci­enii, militarii si responsabilii din siste­mul sanitar s-au vaccinat cu un alt vaccin decat cel comandat pentru restul popula­tiei. O stire care a transformat in nisip increderea germanilor in vaccin. Si, odata cu a lor, si pe a celor care au citit stirea ce a facut, evident, inconjurul lumii.

La randul lor, companiile farmaceutice nu au ara­tat incredere in propriile produse. Testari facute in pripa au lasat oamenilor impresia ca respectivele companii sunt mai degraba interesate sa prinda valul de profituri imense care se vede in zare. Ce­re­rea lor de acordare a imunitatii juridice a amplificat neincrederea. SUA le-a acordat-o rapid (ceea ce inseamna ca nimeni nu va fi autorizat sa dea in judecata producatorii de vaccin daca vor fi efecte secundare). Canada a acordat-o indirect, in sensul ca cei afectati vor putea da in judecata companiile, dar statul canadian s-a angajat sa plateasca eventualele despagu­biri din propriul buzunar. Adica din al fiecaruia dintre noi.

Prezenta mercurului ca agent de conservare si a unui adjuvant care sa creasca efectul vaccinului produc spaima. A fost dezgropat rapid episodul din 1976, cand, dupa ce soldatii unei unitati militare s-au imbolavit de gripa porcina si unul din ei a murit, SUA a ordonat o vaccinare in masa, care a cuprins 40 milioane de americani. Epidemia nu a atins proportiile prognoza­te, dar 25 de oameni au murit si multi altii au suferit, se pare, de pe urma efectelor secundare. Dintre acestia, 500 au fost diagnosticati cu maladia Guillain-Barré – o boala ra­ra, care afectea­za nervii periferici si a carei gravitate variaza intre pa­ralizia temporara si cea totala. Amin­tirea acestui episod a impins companiile farmaceutice sa ceara imunitate statelor.

In Franta, medicii s-au aratat total neincreza­tori in vaccin. Doar 50% dintre ei declarau ca se vor vaccina. Procentul sca­de la 35% in cazul infirmierelor, care au dat si comunicate de presa anti-vacci­nare.

O atitudine de rezistenta au adoptat si infirmie­rele americane. Statul New York a trebuit sa renunte la o lege care obliga personalul sanitar sa se vaccineze, dupa ce infirmierele au contestat-o.

Un motiv in plus de ingrijorare pentru autoritatile americane. Presedintele Obama a declarat stare de urgenta. In ciuda formularii alarmiste, decizia are ca scop doar usurarea procesului birocratic de distribuire a medicamentelor si vaccinurilor.

Statisticile intra si ele in joc, iar fiecare se in­frupta din cele care-i convin. Epide­mio­logii rusi sustin ca vaccinarea in masa nu e o prioritate, pentru ca numarul cazuri­lor este inca prea mic. Rusia raporta­se in total 1.300 de cazuri de gripa A (H1N1) la sfarsitul lunii octom­brie, pe cand numai in Moscova, in se­zonul rece, se inregistreaza zilnic 10.000 de cazuri de gripa obisnuita. Astfel, Rusia a decis sa-si indrepte deocamdata campania de vaccinare doar spre cei din grupele de risc.

Aceleasi statistici arata totusi ca virsul gripei A (H1N1) se transmite mai rapid decat virusul gripal obisnuit. In plus, chiar daca o infectie se­vera a plamanilor este posibila si in cazul gri­pei obisnuite, in cazul gripei porcine riscul este de 100 de ori mai mare.

Ceea ce lumea nu intelege, iar factorii res­ponsabili din mediul sanatatii si din cel politic nu reusesc sa transmita suficient, este caracterul preventiv al vaccinului. Cum spu­nea un editorialist canadian, comparatia cea mai buna este cu centura de siguranta. Majo­ritatea o folosim, chiar daca sansele de a avea nevoie de ea sunt foarte mici. Politicienii din Québec au lasat deoparte rivalitatile si au mers la vaccinat. Primii au fost Yves Bolduc – ministrul Sanatatii, Ber­nard Drainville – deputat PQ si Amir Khadir – deputat al partidului Québec Solidaire. Acesta din urma, cunoscut pentru faptul ca a cochetat cu diverse teorii conspirationiste in trecut, a tinut, de data aceasta, sa spulbere orice indo­iala a publicului. Khadir este medic, speciali­zat in boli infectioase.

Calendarul vaccinarilor la Montreal
din 26 oct. – persoanele cu boli grave cronice, care sunt spitali­zate sau urmarite in spital (pentru cancer, dializa, tran­s­plan­turi), personalul din sistemul de sanatate si be­ne­volii din organismele comunitare;

din 6 nov. – parintii co­piilor mai mici de 6 luni si famiile cu tulburari ale sistemului imunitar;

din 9 nov. – femeile in­sarcinate, copiii intre 6 luni si 5 ani, plus pa­rin­tii lor;

din 16 nov. – tinerii sub 18 ani, atinsi de maladii cronice;

din 23 nov. – persoanele intre 18 si 65 de ani a­tin­­­se de maladii cronice;

din 7 dec. – adultii si copii de peste 5 ani, in buna stare de sanatate.

Stiati ca?
Virusul gripei A(H1N1) nu este nou. El este continuatorul viru­sului care a pro­vo­cat gripa spa­niola in 1918. Unde s-a ascuns intre timp? Intre 1918 si 1957, virusul a coe­xistat, atat la om, evo­luand continuu, cat si la porc, unde a ramas relativ stabil. In 1957, virusul a disparut brusc la om, fiind inlocuit cu H2N2, care afecta doar por­cii. Du­pa epi­soade sporadice de aparitie la om, o prima ecloziune serioa­sa a avut loc in 1976, la o ba­za militara din SUA. Apoi, virusul a reaparut in Uniu­nea Sovie­tica, dintr-o radacina ca­re da­ta din 1950 si care fuse­se conservata in laborator. Unii cercetatori sunt de parere ca virusul a fost scapat din laborator si a revenit la om in urma acestui accident.

In cazul unei rate mari a imbolnavirilor, se estimeaza ca pierderile economice ar varia, la nivel mondial, intre 384 miliarde si 2.600 miliar­de de dolari. Aceasta ulti­ma cifra a fost avansata de FMI. Euro­penii au calculat ca, pentru gripa obisnuita, costul direct variaza intre 35 si 51 de euro pentru o persoana bolnava. In cazul gripei por­cine, cheltuie­lile sunt si mai ridicate. Un nu­mar mare de ca­zuri grave ar insemna o noua recesiune la nivel mondial.

Gripa porcina este un bun agent de marketing. Multe companii o invoca pentru a-si vinde produsele. Pe langa producatorii de vaccinuri, compa­niile care produc masti lucrea­za 24 din 24 de ore si tot nu fac fata cererilor. Mai sunt in joc companiile care vand costume de protectie, purificatoa­re de aer, dezinfectante pentru maini sau cele care vand ma­ne­re de usi care-ti permit sa le deschizi cu… cotul. Vin apoi sarlataniile din toate timpu­rile: bratari magice, talismane, uleiuri parfumate etc.

In Canada au fost inregistrati 89 de morti (dupa actua­lizarea din 27 octombrie). Québec si Ontario au avut cele mai multe cazuri mortale, cate 27 fiecare. Columbia Britanica vine pe pozitia a treia, cu 12 decese.