Desi a fost un succes major, Referendumul aprobat de o larga majoritate (50,95% dintre romanii cu drept de vot s-au prezentat la urne: 77,78% s-au pronuntat in favoarea Parlamentului unicameral si 88,84%, in favoarea reducerii numarului de parlamentari la maximum 300) risca sa ramana doar statistica in cazul in care Mircea Geoana ajunge presedintele Romaniei.
Adversar declarat al reducerii numarului de parlamentari si al tranformarii Parlamentului Romaniei intr-unul unicameral, pentru Mircea Geoana va fi o simpla formalitate “uitarea” referendumului intr-unul din sertarele cabinetului prezidential de la Cotroceni. Chiar si in situatia in care, prin absurd, Geoana ar deveni dintr-o data adeptul schimbarilor votate de romani la referendum, el nu ar fi lasat sa le puna in aplicare de politicienii care si-ar vedea astfel privilegiile aruncate in aer.
Schimbarile propuse de Traian Basescu implica disparitia a 170 de parlamentari, dintre care peste o suta fac parte din PSD, PNL si UDMR, partide care se opun initiativei presedintelui Romaniei. Veniturile mari pe care le obtin din postura de parlamentari, pensiile uriase pe care si le-au votat, dar mai ales traficul de influenta pe care il fac in avantajul propriilor afaceri sau in favoarea unor apropiati ii determina pe alesii nostri sa spuna un NU hotarat schimbarilor propuse de Traian Basescu.
Aprobarea Referendumului a fost un prim pas – necesar, dar nu suficient – in reformarea clasei politice romanesti. Din pacate, ne invartim intr-un cerc vicios: reformarea clasei politice trebuie sa se faca in urma unor legi pe care cei chemati sa le adopte sunt tocmai actualii politicieni.
