Bagaciosii din afara

Citește și

Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

Dupa ce a pierdut ale­gerile, PSD-ul lui Mircea Geoana si armata de slugi din televiziunile si publicatiile lui Dan Voiculescu (Jurnalul national, Antenele) au gasit vinovatii: romanii din diaspora, care si-au permis sa vo­teze cu Traian Basescu. Si, pentru ca-si dau seama ca cei plecati de acasa nu pot fi ma­ni­pulati, nefiind permanent expusi minciunilor concertate, au gasit si solutia: n-ar trebui sa mai votam. Pentru ca noi, cei plecati, nu mai stim ce se in­tampla in tara, nu vedem ce greu e sa traiesti in singura dictatura din lume unde ai vo­ie sa injuri dictatorul la TV non-stop. Terme­nul dispre­tu­i­tor de capsunar a iesit din nou la suprafata.

Doar ca romanii plecati din tara sunt mai mult decat conectati la realitatea roma­neasca. Cele cinci milioane de salariati pe care-i are Ro­mania in acest moment au cotizat, in 2008, 35 de mi­liarde de euro la bugetul de stat. Romanii din afara tarii au trimis in Ro­ma­nia, tot in 2008, 11 miliarde de euro. Nu sunt mai mult de doua milioane de romani in diaspora, asta daca vrem sa ro­tunjim cifrele. E adevarat, acesti bani nu au ajuns direct in bu­­­getul sta­tu­lui, dar au a­juns in e­co­nomie, prin consum. Ro­ma­nii ra­ma­si in tara au platit rate, au cum­pa­rat paine, masi­ni, si-au consolidat casele.

- Publicitate -

O parte din acesti bani au ajuns si la bu­get. Fara ei, Roma­nia avea mari proble­me. In plus, romanii ple­cati au rude, proprie­tati. Mul­ti vor sa revina. E limpede ca nu le este indiferent unde vor reveni. Si daca ei cred ca Ba­sescu este optiunea cea mai buna pentru ei, aceasta ale­ge­re trebuie sa fie respectata.

Adrian Nastase spunea pe blogul lui: “cei care au plecat de multi ani din tara, chiar daca citesc presa si sunt informati, nu au contact di­rect cu realitatea. Nu sunt afectati, direct, de reglemen­tari, de taxe si impozite (…). Prin urmare, votul lor ar trebui sa aiba o greutate mai mica. Se impune, in viitor, o dezbatere pe acest subiect“.

Aceasta atitudine este daunatoare si conduce la apa­ritia a doua categorii de ro­mani, dintre care imi­gra­n­tii vor fi cetateni de rangul doi. Ceea ce este de neacceptat. Constitutia Ro­ma­niei spune ca toti cetatenii sunt egali in fata legii.

- Publicitate -

Romanii din diaspora nu trebuie vazuti ca o ame­nin­ta­re. (De altfel, e limpede ca, daca ei ar fi votat cu Geoana, ni­meni din PSD n-ar fi co­men­tat si auzeam doar laude). Diaspora este o oportunitate pentru Romania, fie si doar pentru faptul ca ea fa­ce mai mult pentru imaginea tarii de­cat zeci de campanii ale Mi­nis­terului Turismului. Daca si numai 10% dintre cei plecati decid sa revina, experienta lor din Occident poate face diferenta intr-o Romanie unde lumea a uitat sa mai munceasca.

Diaspora altora
Problema votului din diaspora nu o au doar romanii. Iar dreptul de a vota nu e neaparat unul care vine obligatoriu odata cu cetatenia.

Iata situatia in Canada. Ceta­tenii care nu au domiciliu stabil in Canada pot vota la alegerile federale doar daca nu au mai mult de cinci ani consecutivi de absenta din tara. Asta in­seam­na ca cineva care lo­cu­ieste in SUA de sase ani nu mai are drept de vot. Ex­cep­tie fac angajatii din strai­nata­te ai guvernului federal sau pro­vincial, angajatii organismelor in­ternationale in care Ca­na­da este membra, fortele armate si par­te­nerii acestor angajati.

In SUA, legislatia este mai permisiva. Indiferent de cat timp un american s-a stabilit in alta ta­ra, el poate vota, invocand ca rezidenta ultimul domiciliu pe care l-a avut pe teritoriul Statelor Unite. Unele state americane accepta ca pana si co­piii emigrantilor (cu varsta ma­jora) sa voteze, chiar daca ei nu au lo­cuit niciodata in State. Acestia pot declara ca rezidenta ul­ti­mul domiciliu din SUA al parintilor.

O situatie similara cu cea de la recentele alegeri din Romania a avut loc in Italia, in 2006. Pen­tru prima data, diaspora italiana, una dintre cele mai mari din lu­me, a avut posibilitatea sa-si tri­mita re­prezentantii in parlamentul italian. Coalitia lui Romano Prodi a obti­nut majoritatea in Camera De­pu­ta­tilor. In Senat, coalitia con­dusa de Silvio Berlusconi avea contro­lul, cu doar un loc in plus. Bucuria i-a fost insa de scurta durata. Diaspora trebuia sa dea sase senatori: un loc a fost obti­nut de Ber­lusconi, unul de indepen­denti si pa­tru au mers la coa­litia lui Romano Prodi.

Italia a fost animata de dezbateri pe tema oportunitatii votului celor din diaspora. S-a adus in discutie inclusiv dreptul moral al imigrantilor italieni de a vota, ca urmare a contributiei economice a acestora dupa razboi, care a ajutat economia italiana sa-si revina.

Suna cunoscut, nu-i asa?

- Publicitate -
- Publicitate -
On continue de se protéger!

Ultimele articole

Școlile din Montreal vor fi închise mâine

Majoritatea școlilor din Montreal vor fi închise luni, 17 ianuarie, din cauza condițiilor meteo defavorabile. Ar fi fost prima...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -