Dupa ce, in 2009, mai bine de 40 de publicatii locale din Romania au fost inchise din cauza crizei, inceputul anului 2010 a adus, cel putin in aparenta, o multime de noi vesti proaste in acest domeniu: ziarele Ziua, Gardianul, Coti- dianul si Business Standard si-au incetat aparitia. Jurnalul National nu va mai aparea sambata.
Intamplator, sau poate nu, primele patru publicatii mentionate fac parte din imperiul lui Sorin Ovidiu Vantu. Imperiu care scartaie din toate incheieturile. Restul publicatiilor mogulului – unele respectabile, cum ar fi Academia Catavencu, Tabu sau B-24-FUN – au fost vandute, in rate, angajatilor sau fostilor patroni.
Anul 2010 este anul in care a murit un mit: cel al lui Sorin Ovidiu Vantu – mare investitor si creator de presa. A doua sa incursiune in acest domeniu (dupa Curentul) a esuat. Vantu, in presa, pare a avea deficit de atentie. Nu se concentreaza, se comporta ca un investitor incepator pe Bursa, vizand tot timpul proiecte pe termen scurt si ignorand constructia.
De ce vestea inchiderii unor ziare este proasta doar in aparenta? Pentru ca piata presei din Romania este una atipica, umflata artificial si care nu raspunde niciunei nevoi. Adaugati la asta presiunea crizei economice, pe cea a internetului si aveti totul pentru a vedea catastrofa.
Romania este, probabil, tara cu cele mai multe cotidiene din Europa. La aceasta adaugam o multime de publicatii locale, de reviste saptamanale si lunare. Problema este ca piata de publicitate, cea care tine in viata ziarele (nicaieri ele nu pot rezista doar din vanzari la chiosc) este si ea atipica in Romania: cei mai multi bani se duc spre publicitatea TV.
In 2009, piata de publicitate a scazut cu 40%, pana la 350 milioane de euro, intorcandu-se la nivelul anului 2006. Din acesti bani, presa scrisa a primit doar 40 de milioane de euro (11,5%), restul mergand, in cea mai mare parte, catre televiziuni. Estimarile pentru 2010 arata ca bugetele de publicitate vor scadea cu inca 15%, ajungand la nivelul anului 2004, iar presa scrisa va incasa din reclame doar 20 de milioane de euro. Spre comparatie, in Canada, TV-ul a atras, in 2008, 3,3 miliarde $ (23,5% din totalul bugetelor de publicitate), iar presa scrisa aproape tot atat (3.2 miliarde), dintr-o piata de peste 14 miliarde $.
Criza nu face decat sa aseze presa scrisa romaneasca in pozitia in care trebuia sa fie: mai putine publicatii, mai putini ziaristi. Cate ziare vor mai muri insa pana cand cele care supravietuiesc sa inteleaga ca trebuie totusi sa se schimbe, ba, mai mult, ca trebuie sa lucreze impreuna la aceasta schimbare? Clubul Roman de Presa ar trebui sa iasa din hibernare si sa gandeasca o strategie prin care presa sa se reapropie de cititori.
Tabloid, carte, impostura
Orientarea catre subiecte senzationaliste si lipsite de substanta este nefasta pentru ziarele generaliste. Pe de-o parte, ele nu pot concura cu tabloidele “autentice”, cum sunt Libertatea sau Click. Dar nici cu televiziunea si internetul, doua medii unde senzationalul este mai pufos si mai apetisant.
Strategia cartilor care se vand cu ziare este doar o amanare a sinuciderii. Pentru ca, de fapt, procesul este invers: ziarul se vinde cu cartea. Astazi, ziarele au ajuns edituri, bagand ziarul la pachet cu un desen animat, o carte sau un film. Este la fel ca pe vremea comunismului, dupa cum observa si Cristian Tudor Popescu, cand volumele lui Ceausescu se vindeau la pachet cu un Marin Preda, de exemplu. Un lucru bun pentru cultura oamenilor in general, dar prost pentru presa. Asta daca vrem sa fim blanzi si sa nu spunem ca avem de-a face cu o impostura, in care un continut discutabil, cel al ziarului, este innobilat de carte.
Presa a pierdut – cum spunea fostul redactor sef al Cotidianului, Mihnea Maruta – capacitatea de a-si uimi cititorii. Solutiile presei scrise sunt exclusivitatile, anchetele, aplecarea catre problemele oamenilor. Chiar daca asta inseamna educatie, scaderi de tiraje si concedieri de oameni.
Marea problema a presei scrise din Romania? Cititorul! Aflat si el in plina criza. Pe langa criza economica, Romania se zbate si cu o criza a valorilor. Oamenii nu mai au repere, dovada si popularitatea unor institutii care par sigure, cum sunt armata si biserica. Dintr-o institutie in care lumea avea incredere, presa a devenit, in viziunea romanilor, un amestec de impostura, minciuna si furt. In clasamentul 10 pentru Romania, facut de postul de televiziune Realitatea TV, telespectatorii l-au votat pe Mircea Badea drept cel mai bun ziarist roman. Problema este ca Mircea Badea nu e ziarist. O recunoaste chiar el. Pe locul doi a ajuns Andreea Esca (al carei statut de ziarist este, din nou, discutabil), iar pe trei se afla Cristian Tudor Popescu.
Doar ca presa este, in mare masura, responsabila de aceasta degringolada. Ea a cultivat ani la rand facilul, obtinerea banilor fara munca, spectacolul cu orice pret. Ea a promovat false modele. Este acum tot treaba ei sa iasa din mizeria in care s-a scufundat.
