Anuntat drept un an fara alegeri, 2010 incepe cu… alegerile parlamentare pentru Colegiul 1 din Bucuresti, programate pentru duminica, 17 ianuarie. Postul de deputat din cartierele Pajura si Damaroaia din Sectorul 1 al Capitalei a ramas vacant dupa ce liberalul Bogdan Olteanu s-a refugiat din politica, in schimbul unui salariu de invidiat, la Banca Nationala a Romaniei, pe postul de vice-guvernator. Pentru fotoliul de deputat abandonat de Olteanu se bat doua mari “personalitati” ale politicii de pe Dambovita: liberalul Radu Stroe si democrat -liberalul Honorius Prigoana.
In timp ce Radu Stroe (61 de ani) are state vechi in politica inca de pe vremea lui Nicolae Ceausescu, cand activa ca secretar UTC, Honorius Prigoana, la doar 23 de ani impliniti duminica trecuta, intra in politica direct de pe bancile scolii, cu planuri demne de invidiat: vrea sa finalizeze linia de metrou 1 Mai (“care este aproape finalizata”, dupa propria-i marturisire, si care oricum e treaba Primariei si nu a Parlamentului), sa legalizeze prostitutia, dar si sa reformeze Statul, dupa modelul lui Traian Basescu.
In urma cu mai putin de un an scriam in aceasta pagina despre noua generatie de “politicieni” care bat la portile Puterii. Prilejul imi fu-sese oferit atunci de candidatura fiicei prese- dintelui Traian Basescu, Elena Basescu (o alta figura “emblematica” pentru tanara generatie din Romania), pentru un loc in Parlamentul European. Pentru ca fiica lui Basescu sa intre in Parlamentul European s-a mobilizat atunci intregul aparat politic al PDL: campanie electorala platita din bani sifonati de la buget, voturi masluite pe linie de partid etc.
Ceea ce anuntam atunci, cu o voita exage-rare, se materializeaza astazi, mult mai repede decat mi-as fi putut inchipui, prin candidatura lui Honorius Prigoana la un loc in Parlamentul Romaniei. Progenitura unui imbogatit peste masura din afaceri cu bani de la buget s-a plictisit de studiile din America (neterminate, dupa cum scrie presa din tara), de Lamborghini-ul de 160 de mii de euro (UNA SUT{ SAIZECI DE MII DE EURO) facut cadou de papa, de cluburile de fite si de drogati din Dorobanti si vrea o noua jucarie, politica. Dupa Elena Basescu, Honorius Prigoana este al doilea copil de bani gata care vrea sa transforme Parlamentul in propria curte de joaca. Se incalzesc pe margine copiii stimabililor Viorel Hrebenciuc, Adrian Nastase si Elena Udrea.
Candidatura lui Honorius Prigoana nu a ramas insa fara reactii in sanul PDL. Primul care a ridicat vocea a fost Cristian Preda, fost consilier al presedintelui Traian Basescu, in prezent europarlamentar PDL, care a acuzat tendinta de “oligarhizare” a partidului. Cristian Preda a criticat desemnarea lui Honorius Prigoana in postura de candidat PDL pentru un loc in Parla- mentul Romaniei, declarand ca vede o similitu- dine intre ascensiunea politica a lui Prigoana Jr. si aceea a Elenei Udrea: amandoi au intrat in politica direct din paginile publicatiilor de scandal.
Chiar daca Preda nu o spune, aceeasi cale a urmat si fiica presedintelui Basescu, EBA. Desi a negat ca ar fi multe asemanari intre ea si Honorius, EBA a admis totusi un “mic” amanunt: “suntem doar amandoi copiii cuiva”. Ai “cuiva” cu bani si influenta, as adauga eu, fiindca, daca nu ar fi fost asa, cei doi nu ar fi depasit niciodata stadiul de lipitori de afise in campaniile electorale si de caratori de mape de parlamentari.
In timp ce sute si mii de absolventi de studii superioare, adesea cu magna cum laude, la universitati serioase din tara sau din strainatate, aleg sa paraseasca o tara, Romania, in care nimeni nu da vreun ban pe scoala lor, copiii de bani gata formati la scoala “Bamboo” ajung in Parlamentul European, unde ne “reprezinta” in schimbul unor salarii de 7-8 mii de euro lunar. Nu ca salariile acestea mari ar reprezenta ceva pentru buzunarele lor, ofensate de asemenea maruntisuri, dar moftul de a avea o legitimatie de parlamentar da cool prin cluburile de noapte prin care respectivii isi fac veacul.
Sloganul sub care Honorius Prigoana isi face campania electorala in Bucuresti este “Punct. Si de la capat”. La ce poate sa puna punct un om care abia a implinit 23 de ani? La viata de huzur prin barurile bucurestene, asigurata de milioanele lui tata? Ar fi o idee. Dar atunci ce vrea sa spuna cu “Si de la capat”?
