Comfortul la -30 de grade

Am intrat intr-o noua era a consumului. Pe langa posesia de obiecte fizice (bijuterii, masini, telefoane cu mii de functii, dintre care majorita­tea utilizatorilor folosesc doua-trei), oamenii sunt din ce in ce mai interesati de a acumula experiente neobisnuite.

Am devenit consumatori de concepte, iar acest lucru a deschis noi oportunitati de afaceri. Consumul de concep­te justifica alegeri pe care, in mod normal, oamenii le-ar considera expe­­rien­te negative. O echipa de cercetatori a avut cu­-riozitatea sa faca un studiu in care subiectii aveau de ales intre o inghe­tata cu arome normale (vanilie, ciocolata) si una cu gust de sunca. Cei mai multi au ales varianta a doua, desi este clar ca gustul nu era cel mai grozav. Intre a alege o excursie gratuita in Florida, cu cazare la un hotel Mariott si una in Québec, cu cazare la un hotel din gheata, a fost preferata cea de-a doua varianta. Hotelul de gheata a ajuns, in ultimii ani, o destinatie la moda.

La inceput insa nu a fost hotelul, ci primul palat de gheata. Constru­it in Rusia, in iarna 1739-1740, la ordinul imparatesei Ana Ivanova, el avea 20 de metri inaltime, 50 de metri latime si o gradina construita in intregime din gheata: copaci, flori, pasari.

Ridicarea palatului marca victoria militara a Rusiei impotriva Turciei. Dar imparateasa a murit in acel an (1740), asa ca, odata cu ea, s-a stins si proiectul. Primul hotel de gheata a aparut nu chiar demult – in 1989, in ora­selul sue­dez Jukkasjärvi. Ini­tial era mai degraba un igloo, de 60 de metri patrati, dar succesul pe care l-a inregistrat l-a facut sa creasca rapid: in 2005 avea 5.500 de metri patrati si 85 de camere. Conceptul a fost preluat rapid si a ajuns si in alte tari. Iar gloria maxima a fost atinsa cand un astfel de hotel a fost prezentat in unul din filmele seriei James Bond – Die Another Day, din 2002.

Romania, in top
Putine tari se pot lauda ca au un hotel de gheata functional: Finlanda, Suedia, Norvegia, Canada si Romania. Cel romanesc este in Muntii Fagaras, la Balea Lac, si este relativ modest: 4 ca­me­re, 2 apartamente, un Ice bar si un Ice restaurant. Pe langa hotel, exista si o bise­rica din gheata. Proiectul romanesc a inceput in 2006, ca parte a eforturilor de revigorare a turismului pe timpul iernii in aceasta regiune. O camera costa doar 99 de lei pe noapte, adica 35 de dolari canadieni (www.icehotel.ro).

Spre comparatie, hotelul din Québec, care-si serbeaza in acest an cea de-a zecea aniversare, are 85 de camere si o suprafata de 3.000 de metri patrati. O noapte de cazare costa insa de cinci ori mai mult decat la Balea (189 CAD de persoa­na, cu mic dejun inclus), si asta cand e in “special”. In 2009, hotelul a avut peste 100.000 de vizitatori (dintre care 4.167 de persoane au hotarat sa doarma-n frig) si s-au oficiat aici 30 de casatorii (www.icehotel-canada.com).

La hotelul din Jukkasjärvi, Suedia, stacheta preturilor este inca mult mai sus. Costul unei camere incepe de la echivalentul a 466 CAD. E drept ca ho­telurile din tarile scandinave isi ade­menesc clientii si cu o alta experienta ine­- ­dita: aceea de a admira aurora boreala.

Viata-n gheata
Retetea ho­telurilor de gheata este peste tot aceeasi: cladirea, mobilierul, obiectele de decor sunt con­struite, toate, din ghea­ta. In cele mai multe ca­zuri, ea se extrage din rauri sau este creata prin tasarea zapezii in forme speciale. Pen­tru hotelul din Suedia, de exemplu, se folo­sesc 10.000 de tone de ghea­ta si 30.000 de tone de za­pada. Mai intai se realizea­za o structura din bare de otel, iar peste ea se pul­verizeaza zapada, care apoi este lasata sa in­ghe­­te. Dupa aceea, bare­le de otel sunt inde­partate si spatiul este completat cu cuburi de gheata.

De cele mai multe ori, camerele sunt decora­te cu sculpturi in gheata. In hotelul din Jukkasjärvi, acestea sunt realizate de artisti profesionisti, selectati de organizatori dintre sute de aplicatii primite anual.

Vizitatorilor li se ofera la intrare o bautura tare – de regula, vodka -, servita in pahare de gheata. In camere, paturile sunt din gheata, dar au sal­tele sau blanuri de animale, iar oamenii se culca in saci de domit de genul celor folositi de alpinisti. Sacii de dormit asi­gura confortul termic pana la o temperatura de minus 30 de grade. Mai mult decat suficient, pentru ca, in interiorul hotelurilor, temperatura e, in general, cam de minus 5 grade.

Sisif si detectorul de fum
Proprietarii hotelurilor de gheata sunt niste sisifi moderni. Creatiile lor se topesc la venirea caldurii, iar iarna sunt re­construite, de multe ori cu un alt design. Su­edezii spun ca nu e vorba de un pro­iect efemer, ci de un proiect de arta reinnoit in fiecare an.

Uneori, poprietarii se confrunta cu situatii de un comic absolut. De exemplu, in Sta­te­le Unite, cei care detineau Aurora Ice Hotel din Alaska au luat o amenda pentru in­calcarea regulamentului… anti-incen­diu. Ei nu au primit autorizatia de functio­nare decat dupa ce au instalat detectoare de fum si stingatoare in fiecare camera de gheata. Excesul de zel al functiona­rilor n-are margini, nica­ieri in lume. Intre timp, hotelul respectiv s-a inchis, transformandu-se intr-un muzeu al ghetii.

Viorel Anghel
Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

Ultimele articole

Articole similare