Am intrat intr-o noua era a consumului. Pe langa posesia de obiecte fizice (bijuterii, masini, telefoane cu mii de functii, dintre care majoritatea utilizatorilor folosesc doua-trei), oamenii sunt din ce in ce mai interesati de a acumula experiente neobisnuite.
Am devenit consumatori de concepte, iar acest lucru a deschis noi oportunitati de afaceri. Consumul de concepte justifica alegeri pe care, in mod normal, oamenii le-ar considera experiente negative. O echipa de cercetatori a avut cu-riozitatea sa faca un studiu in care subiectii aveau de ales intre o inghetata cu arome normale (vanilie, ciocolata) si una cu gust de sunca. Cei mai multi au ales varianta a doua, desi este clar ca gustul nu era cel mai grozav. Intre a alege o excursie gratuita in Florida, cu cazare la un hotel Mariott si una in Québec, cu cazare la un hotel din gheata, a fost preferata cea de-a doua varianta. Hotelul de gheata a ajuns, in ultimii ani, o destinatie la moda.
La inceput insa nu a fost hotelul, ci primul palat de gheata. Construit in Rusia, in iarna 1739-1740, la ordinul imparatesei Ana Ivanova, el avea 20 de metri inaltime, 50 de metri latime si o gradina construita in intregime din gheata: copaci, flori, pasari.
Ridicarea palatului marca victoria militara a Rusiei impotriva Turciei. Dar imparateasa a murit in acel an (1740), asa ca, odata cu ea, s-a stins si proiectul. Primul hotel de gheata a aparut nu chiar demult – in 1989, in oraselul suedez Jukkasjärvi. Initial era mai degraba un igloo, de 60 de metri patrati, dar succesul pe care l-a inregistrat l-a facut sa creasca rapid: in 2005 avea 5.500 de metri patrati si 85 de camere. Conceptul a fost preluat rapid si a ajuns si in alte tari. Iar gloria maxima a fost atinsa cand un astfel de hotel a fost prezentat in unul din filmele seriei James Bond – Die Another Day, din 2002.
Romania, in top
Putine tari se pot lauda ca au un hotel de gheata functional: Finlanda, Suedia, Norvegia, Canada si Romania. Cel romanesc este in Muntii Fagaras, la Balea Lac, si este relativ modest: 4 camere, 2 apartamente, un Ice bar si un Ice restaurant. Pe langa hotel, exista si o biserica din gheata. Proiectul romanesc a inceput in 2006, ca parte a eforturilor de revigorare a turismului pe timpul iernii in aceasta regiune. O camera costa doar 99 de lei pe noapte, adica 35 de dolari canadieni (www.icehotel.ro).
Spre comparatie, hotelul din Québec, care-si serbeaza in acest an cea de-a zecea aniversare, are 85 de camere si o suprafata de 3.000 de metri patrati. O noapte de cazare costa insa de cinci ori mai mult decat la Balea (189 CAD de persoana, cu mic dejun inclus), si asta cand e in “special”. In 2009, hotelul a avut peste 100.000 de vizitatori (dintre care 4.167 de persoane au hotarat sa doarma-n frig) si s-au oficiat aici 30 de casatorii (www.icehotel-canada.com).
La hotelul din Jukkasjärvi, Suedia, stacheta preturilor este inca mult mai sus. Costul unei camere incepe de la echivalentul a 466 CAD. E drept ca hotelurile din tarile scandinave isi ademenesc clientii si cu o alta experienta ine- dita: aceea de a admira aurora boreala.
Viata-n gheata
Retetea hotelurilor de gheata este peste tot aceeasi: cladirea, mobilierul, obiectele de decor sunt construite, toate, din gheata. In cele mai multe cazuri, ea se extrage din rauri sau este creata prin tasarea zapezii in forme speciale. Pentru hotelul din Suedia, de exemplu, se folosesc 10.000 de tone de gheata si 30.000 de tone de zapada. Mai intai se realizeaza o structura din bare de otel, iar peste ea se pulverizeaza zapada, care apoi este lasata sa inghete. Dupa aceea, barele de otel sunt indepartate si spatiul este completat cu cuburi de gheata.
De cele mai multe ori, camerele sunt decorate cu sculpturi in gheata. In hotelul din Jukkasjärvi, acestea sunt realizate de artisti profesionisti, selectati de organizatori dintre sute de aplicatii primite anual.
Vizitatorilor li se ofera la intrare o bautura tare – de regula, vodka -, servita in pahare de gheata. In camere, paturile sunt din gheata, dar au saltele sau blanuri de animale, iar oamenii se culca in saci de domit de genul celor folositi de alpinisti. Sacii de dormit asigura confortul termic pana la o temperatura de minus 30 de grade. Mai mult decat suficient, pentru ca, in interiorul hotelurilor, temperatura e, in general, cam de minus 5 grade.
Sisif si detectorul de fum
Proprietarii hotelurilor de gheata sunt niste sisifi moderni. Creatiile lor se topesc la venirea caldurii, iar iarna sunt reconstruite, de multe ori cu un alt design. Suedezii spun ca nu e vorba de un proiect efemer, ci de un proiect de arta reinnoit in fiecare an.
Uneori, poprietarii se confrunta cu situatii de un comic absolut. De exemplu, in Statele Unite, cei care detineau Aurora Ice Hotel din Alaska au luat o amenda pentru incalcarea regulamentului… anti-incendiu. Ei nu au primit autorizatia de functionare decat dupa ce au instalat detectoare de fum si stingatoare in fiecare camera de gheata. Excesul de zel al functionarilor n-are margini, nicaieri in lume. Intre timp, hotelul respectiv s-a inchis, transformandu-se intr-un muzeu al ghetii.