Criza economica si, mai ales, situatia dramatica in care a ajuns Grecia, considerata in pragul falimentului, au determinat Guvernul roman si pe presedintele Traian Basescu sa anunte cele mai dure masuri de austeritate care se puteau imagina: scaderea pensiilor si a salariilor angajatilor din sectorul bugetar cu 15 si respectiv 25%, incepand cu 1 iunie anul acesta.
Nu sunt specialist si nu-mi este la indemana sa explic, in termeni economici, cauzele care au dus la situatia actuala. Cateva explicatii de bun simt se pot face insa. Romania are un numar foarte mare de pensionari si de angajati in sectorul bugetar, in comparatie cu numarul celor care lucreaza in domeniul privat, ceea ce face ca intrarile la fondul de pensii sa fie insuficiente fata de nivelul iesirilor.
Intr-o conferinta de presa tinuta la Palatul Cotroceni, presedintele Basescu a dat cateva cifre care explica situatia grava in care a ajuns Romania in prezent. In ultimii 5 ani, cheltuielile din sectorul bugetar au crescut de 2,5 ori, de la 17 miliarde de lei in 2005, la 43,6 miliarde in 2010. Acest lucru a fost cauzat de cresterea mare a numarului de pensionari, foarte multi pe caz de boala sau inainte de termen, de cresterea nesustenabila economic a nivelului pensiilor si a salariilor din sectorul bugetar, precum si de acordarea diverselor ajutoare de stat unui mare numar de romani.
<
7 milioane de romani, asistati social
Presedintele Basescu a anuntat ca in tara exista 7 milioane de romani (o treime din populatie) asistati social. Exista nu mai putin de 200 de forme diferite de ajutoare acordate de stat populatiei, de la cele pentru caldura si pana la cele pentru pampersi. 3 milioane de angajati din sectorul privat trebuie sa sustina 4 milioane de pensionari si 1,5 milioane de angajati din sectorul bugetar. Si mai grav este ca, din cei 4 milioane de pensionari, mai putin de jumatate (1,8 milioane) au un stagiu complet de contributii la fondul de pensii. In acest moment, exista in Romania 1,3 milioane de persoane pensionate inainte de termen si 900 de mii pensionate pe caz de boala.
Pentru a face fata acestor cheltuieli, Guvernul roman a fost nevoit sa transfere, in anul 2009, 1,7 miliarde de euro de la bugetul de stat la fondul de pensii. In acest an, suma se ridica la 2,2 miliarde de euro, iar diferenta de 500 de milioane nu exista. Pentru a face fata acestor cheltuieli, Romania a fost nevoita sa contracteze un imprumut de 20 de miliarde de euro de la FMI si de la UE, imprumut repartizat pe mai multi ani. Avertizat de situatia de faliment in care a ajuns Grecia, FMI a pus conditii pentru a onora urmatoarele transe de imprumut, principala conditie fiind scaderea cheltuielilor bugetare.
Guvernul a fost nevoit astfel sa anunte un set de masuri de austeritate care ar trebui sa fie aplicate pentru o perioada nedeterminata. Masurile, convenite cu FMI, au fost anuntate de presedintele Traian Basescu, in speranta unei mai bune acceptari a lor de catre populatie, tinand cont ca presedintele Basescu este politicianul in care romanii aveau cea mai mare incredere. Cel putin pana in momentul in care noile masuri au fost anuntate.
Desi lista de masuri de austeritate nu a fost inca aprobata de guvern, ea urmand a fi discutata mai intai in Consiliul Economic Consultativ (pentru a i se da mai multa greutate), conform presei din tara, principalele masuri vizeaza, pe de o parte, reducerea cheltuielilor de la buget, iar pe de alta cresterea veniturilor bugetare prin introducerea sau marirea unor taxe si impozite.
Reducerea cheltuielilor bugetare
– Scaderea, incepand cu 1 iunie 2010, a tuturor pensiilor cu 15%, inclusiv a pensiilor veteranilor de razboi, a pensiilor de handicap, precum si a celor acordate persoanelor persecutate de regimul comunist sau victimelor Revolutiei din 1989. Aceasta reducere va fi in vigoare pana la sfarsitul anului.
– Scaderea salariilor din sectorul bugetar si, implicit, din companiile cu capital majoritar de stat, cu 25%.
– Reducerea indemnizatiilor pentru cresterea copiilor.
– Reducerea indemnizatiilor pentru somaj cu 15%.
– Concedierea a 250 de mii de angajati din sectorul bugetar.
– Eliminarea subventiilor pentru agentul termic.
– Eliminarea unor forme de sprijin pentru fermieri.
– Eliminarea subventiei de 150 de lei pentru nou nascuti, precum si a primei de casatorie de 800 de lei pe care o primeau tinerele mame, respectiv tinerii casatoriti.
Cresterea impozitelor si taxelor
– Aplicarea unui impozit suplimentar pentru proprietatile imobiliare. Astfel, cei care detin mai mult de o proprietate vor plati cu 15% mai mult impozit pentru cea de-a doua proprietate detinuta, cu 50% pentru cea de-a treia, cu 75% pentru a patra si cu 100% pentru urmatoarele. Nu vor intra sub incidenta acestei legi imobilele obtinute in urma unei mosteniri.
– Impozitarea drepturilor de autor.
– Impozitarea veniturilor din dobanzile bancare, lucru care pana in prezent nu se intampla.
– Cresterea impozitelor pe terenuri.
– Impozitarea veniturilor angajatilor din IT.
– Aplicarea unei cote de solidaritate la pensiile si salariile foarte mari de la companiile cu capital majoritar de stat.
Daca aceste masuri nu vor avea efectele scontate, ele ar putea fi urmate de majorarea cotei unice de impozitare (16% in prezent) si a TVA (care este acum de 19%).
Urmeaza protestele
Ingrijorate de efectele sociale pe care le vor avea masurile de austeritate preconizate de guvern, sindicatele au anuntat proteste de amploare in intreaga tara (pe 19 mai, 40.000 de persoane ar urma sa participe la o astfel de actiune), care ar putea culmina cu o greva generala, pe 31 mai. Un aperçu la ceea ce este posibil sa urmeze l-au dat deja sutele de pensionari din intreaga tara care au pichetat sediile prefecturilor din cateva mari orase ale Romaniei, precum si Palatul Cotroceni din Bucuresti, intrucat presedintele Basescu este vazut ca principalul vinovat pentru situatia creata. E si normal, doar el a anuntat masurile, nu? In afara de asta, astazi, daca nu-l ataci pe Basescu, se cheama ca nu existi.
