Cine nu e plecat de foarte mult timp din Romania si a mers cu metroul din Bucuresti a remarcat, poate, in vagoanele moderne si luminoase, etichetele cu logo-ul companiei Bombardier.
Comparativ, metroul din Montréal pare din alta lume. Si nu vorbim doar de rotile de cauciuc pe care ruleaza sau de sabotii sai de frana realizati din lemn imbibat cu ulei de arahide (ceea ce sta la originea mirosului de porumb de floricele ars, din statii), ci si de vagoanele separate, avand capacitate mai mica decat cele moderne, “cu burduf”.
Poate nu stiti, dar in acest moment, vagoanele metroului montrealez pot fi considerate obiectiv turistic. Si asta pentru ca sunt cele mai vechi din lume, dupa cum observa cotidianul La Presse. Jumatate dintre ele au peste 40 de ani. Compania care le-a facut nu mai exista astazi, iar multe dintre piesele de schimb sunt facute de STM in atelierele proprii.
Evident ca toata lumea (guvern, STM, calatori) vrea ca aceste vagoane sa fie schimbate. Doar ca schimbarea va mai astepta, caci STM a anulat din nou licitatia si a anuntat ca va face o alta in toamna acestui an.
Saga metroului din Montréal ne aduce aminte de cum se fac afaceri cu statul in Romania. Povestea incepe in 2006, cand STM se decide sa faca un caiet de sarcini pentru organizarea unei licitatii avand ca obiectiv schimbarea completa a ramelor de metrou. Intervine insa guvernul Charest, care-i cere Societatii de Transport din Montréal sa abandoneze ideea licitatiei si sa negocieze cu o singura companie, rasfatata Bombardier. Pe premierul Charest nu-l interesa neaparat cati bani vor intra in conturile celor de la Bombardier, ci mai ales ca sindicalistii societatii sa-si pastreze joburile, ceea ce s-ar fi concretizat in voturi. Totul se face pe spinarea impozitelor pe care fiecare din noi le platim, pentru ca proiectul e finantat in proportie de 75% de guvernul provincial. Asta inseamna ca toata lumea va plati, inclusiv cei din Ville de Québec, care vor utiliza metroul doar daca vor veni sa ne viziteze.
Compania franceza Alstom, care a modernizat unele din vagoanele aflate in circulatie in prezent, a contestat in justitie decizia si a obtinut castig de cauza. STM face licitatie, iar Bombardier si Alstom decid ca, decat sa se certe, mai bine isi impart tortul. Asa ca depun in 2008 o oferta comuna, singura.
Lucrurile s-ar fi oprit aici. Doar ca STM si cele doua companii nu s-au inteles la pret si au solicitat ca bonul de comanda sa treaca de la 342 la 765 de vagoane. Insa lacomia costa: pentru noua valoare, legea obliga STM sa lanseze o licitatie internationala. Si, odata anuntata ideea, au mai aparut doi concurenti: compania chineza ZhuZhou (care a fost respinsa pentru ca ea voia alte reguli) si compania spaniola CAF. O comisie de experti a decis ca spaniolii se califica pentru o licitatie, asa ca in toamna STM va face licitatia propriu-zisa.
Pana acum, din cauza intereselor politice, STM a cheltuit din banii dumneavoastra 20 de milioane de dolari doar pentru avocati. Daca totul decurge bine, primele garnituri noi de metrou vor aparea pe sine abia prin 2014-2015.