Dupa aproape jumatate de an de somaj, Agentia Nationala de Integritate isi reintra in atributii. Modificata de trei ori in Parlament si declarata de doua ori neconstitutionala, legea privind functionarea Agentiei Nationale de Integritate (ANI) a fost, in sfarsit, votata de Parlamentul Romaniei intr-o forma agreata de presedintele Traian Basescu si de Uniunea Europeana. Cu 78 de voturi pentru si niciunul impotriva, Legea de functionare a ANI a trecut marti de Senat, dupa ce saptamana trecuta fusese votata si de Camera De­-putatilor.

Prima decizie de neconstitutionaliate
Circul de la Agentia Nationala de Integritate a inceput in luna aprilie, cand judecatorii Curtii Constitutionale au declarat neconstitutionale cele mai importante articole din legea de functionare a agentiei. Era vorba de articolele care permiteau inspectorilor ANI sa efectueze controale asupra averilor demnitarilor si sa faca sesizari in instanta in cazul in care constatau ca exista neconcordante intre declaratiile de avere si realitate sau exista suspiciuni de avere ilicita. In urma deciziei Curtii Constitutionale din aprilie, Agentia devenise un fel de depozitar al declaratiilor de avere ale demnita­-rilor, fara posibilitate de control si de investigare. Toate dosarele care se aflau pe rolul instantelor de judecata au fost clasate, iar cele aflate in curs de cercetare au fost inchise.

Intreaga tevatura privind functionarea ANI a pornit de la cazul senatorului PSD Serban Bradisteanu, care se afla sub investigarea Agentiei pentru o avere nejustificata de 4 milioane de euro. Dupa ce, in 2007, senatorul Bradisteanu fusese trimis in judecata de catre DNA pentru luare de mita, inspectorii ANI au constatat ulterior ca declaratia de avere a senatorului Bradisteanu facea referire la o avere care nu putea fi justificata si al carei cuantum corespundea cu nivelul mitei de care senatorul era acuzat de procurorii DNA. Pentru a-si scapa clientul de investigatia inspectorilor ANI, precum si de o eventuala confiscare a averii, avocata senatorului PSD a sesizat Curtea Consti­tutionala cu privire la atributiile Agentiei, iar decizia judecatorilor a suspendat pur si simplu activitatea ANI. La acel moment, presa din tara a justificat decizia judecatorilor de la Curtea Constitutionala prin aceea ca mai multi dintre cei 9 judecatori de la CC s-ar fi aflat sub ancheta inspectorilor ANI privind averea acumulata.

CITEȘTE ȘI:  Primul weekend din 2020, primele recomandări

Cu musca pe caciula
Pentru a intra in legalitate, Agentia Nationala de Integritate avea nevoie de o noua lege de functionare, dar care sa tina cont de decizia judecatorilor CC. Si cum mare parte dintre politicienii romani nu-si pot justifica averile imense stranse de 20 de ani incoace, intreaga clasa politica si-a dat mana si a mutilat noua lege adoptata in sesiunea parlamentara trecuta.

Presedintele a zis pas
Noua forma a Legii ANI adoptata de Parlament a starnit numeroase critici din partea repre­zentantilor Uniunii Europene, critici care s-au facut simtite mai ales in Raportul asupra Justitiei din Romania, intocmit de Comisia Europeana in luna iulie. Politicienii europeni au spus clar ca suspendarea atributiilor Agentiei Nationale de Integritate incalca grav angajamentele pe care Romania si le-a asumat la momentul aderarii la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007.

Adversar declarat al mutilarii Legii ANI, dar si stimulat de pozitia de sustinere a Comisiei Europene, presedintele Traian Basescu a refuzat sa promulge legea in varianta adoptata de Parlament si a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la modul in care a fost adoptata noua lege.

A doua decizie de neconstitutionalitate
In luna iulie, judecatorii Curtii Constitutio­-nale au dat pentru a doua oara verdict de neconstitutionalitate a Legii ANI si au retrimis-o in Parlament pentru reparatii capitale. Si pentru ca, intre timp, sesiunea parlamentara se incheiase, iar senatorii si deputatii plecasera intr-o “binemeritata” vacanta, presedintele Traian Basescu s-a vazut nevoit sa convoace Parlamentul in sesiune extraordinara, pentru a dezbate si vota Legea de functionare a ANI.

CITEȘTE ȘI:  Guvernul a desființat Institutul Revoluției. Acesta era condus de Ion Iliescu

Votul dat saptamana aceasta de Senat pune punct final unei zbateri politice de aproape jumatate de an, timp in care inspectorii ANI au somat, iar politicienii romani au incercat sa-si doseasca o parte din averea de milioane obtinuta, “cinstit”, din salarii de o mie de euro pe luna.

Noua lege de functionare a Agentiei Nationale de Integritate ii obliga pe demnitari sa-si faca publice declaratiile de avere si interese, proprietatile, conturile precum si toate bunurile de va­-loare, dar si contractele cu statul. In varianta veche a legii, demnitarii isi depuneau declaratiile de avere, dar acestea nu erau facute publice. De asemenea, noua lege reintroduce termenul de trei ani dupa terminarea mandatului, timp in care inspectorii ANI pot verifica averile demnitarilor, termen de asemenea suspendat in varianta veche a legii. Noua lege instituie comisii de ancheta formate din procurori si judecatori care vor functiona pe langa Curtile de Apel si care vor continua munca inspectorilor ANI, la sesizarea acestora, daca exista suspiciune de frauda.

Ad