Sake tine un jurnal (25)

Pe 12 septembrie a avut loc evenimentul monden al comunitatii, pentru luna in curs: Nunta Poetului. Mirii si nasii au venit la biserica intr-o limuzina alba. Alb era si costumul Poetului, pri­mul care-a sarit pe asfalt. Vazandu-l, o doamna de langa Sorin a exclamat: “Oh, my!” Aparitia miresei a mentinut cota de entuziasm. Cand au iesit si nasii din masina, oamenii s-au mai potolit, pentru ca nasul e dentist, nu poet. Dupa cununia religioasa au urmat, in Casa romana, masa, dansul si o lansare de car­te. Lansare de carti, pentru ca au fost doua. Ale Poe-­tului. Luarile de cuvant au fost nume­roase. Poetul, la 71 de ani, a ajuns la a cincea nevasta si cam la a 30-a carte. Vorbitorii i-au do­rit sa mai continue doar cu cartile. Mireasa are 53.

Pe 16 septembrie, Cenaclul Eminescu a revenit la viata, dupa pauza de vara. Momentul cel mai animat l-a constituit discutia pe marginea poeziei Papagalul de plastic, citita de autorul ei, domnul CT. Discutia a inceput cu o intrebare a prezidentei, doamna LN, directionata catre Sorin: “Domnu’ Popescu, ce parere aveti despre poezia citita?” Sorin s-a aparat cum a putut: “Interesanta.” A urmat un tir incrucisat de interventii, mergandu-se de la desfiintarea epitetului “interesant” pana la definirea notiunii de poezie. Poetul incoltit si-a aparat creatia cu brio. Cei din audienta au ramas pe pozitia lor: “N-am inteles-o, domnule!”

Pe 18 septembrie, la restaurantul Chez Natalie, din Brossard, in jurul unei mese in forma de potcoava, s-a strans un grup de ingineri si inginere de expresie romana. Sorin, printre ei. Pe unul din pereti se putea citi: “Aeronave, 1985”. Erau prezenti cam 15 membri ai respectivei promotii, din totalul de 150. Plus insotitorii lor. Organizatoare a fost doamna VB (VA, in anii facultatii). Oamenii s-au recunoscut, chiar daca unii nu se vazusera de 25 de ani. Un singur catel a participat la reuniune si n-am fost eu acela.

Pe 24 septembrie, MG isi va lansa noul volum de proza, un roman, la libraria de carte romaneasca PR. Intentia autorului a fost, se pare, sa scrie strict povestea unui biped care nu se adapteaza niciunde, pentru ca asa ii e lui firea. Intamplator, respectivul e roman, iar spatiul de manifestare a aventurii lui este Montréalul. A rezultat un roman cu bataie cel putin dubla. Romanii din Montréal (care nu sunt singurii lui destinatari, desigur, ci doar unii privilegiati) pot gasi in paginile cartii ecouri atat ale aventurii lor de emigranti, cat si ale propriei lor inadaptabi­litati (mai mica sau mai mare, dupa norocul fiecaruia) la mersul fioros al lucrurilor.

Florin Oncescu
Florin Oncescu
Florin Oncescu (n. 1960), autor de proză scurtă şi inginer în industria de aviaţie, stabilit la Montréal în 1995. Volume publicate: "Dispoziţie depresivă" (Ramuri, Craiova, 1994), "La umbra unui enciclopedist" (Omniscop, Craiova, 1999), "Întoarcerea" (Ramuri, 2003), "Ilustrate din America" (Limes, Cluj, 2007) , "Jurnalul lui Sake" (Limes, 2017).

Ultimele articole

Articolul precedent
Articolul următor

Articole similare