Vă simţiţi discriminaţi?

Deseori, persoanele care sunt victime ale discriminării nu ştiu ce înseamnă, de fapt, aceasta şi în ce mod se pot apăra. Există recursuri utile, la îndemâna fiecăruia dintre noi, dacă suntem trataţi diferit în funcţie de motive ca originea etnică sau naţională, culoarea, rasa, sexul, vârsta, starea civilă, religia, convingerile politice, limba, condiţia socială sau orientarea sexuală, existenţa unui handicap sau, în cazul femeilor, situaţia în care sunt însărcinate.

Persoanele care se consideră astfel discriminate au la îndemână două căi pentru a încerca să-şi facă dreptate:

1.          Depunerea unei plângeri la Commission des droits de la personne et des droits de la jeunesse du Québec (CDPDJQ), fără costuri;

2.         Intentarea unei proceduri judiciare formale, în faţa unui tribunal (Cour du Québec sau Cour Supérieure), fie pentru obţinerea reparării prejudiciului suferit, prin cererea unei sume de bani, fie pentru obţinerea unei ordonanţe de încetare a actelor discriminatorii. Costurile unei asemenea proceduri sunt însă mult mai mari, iar termenele mult mai lungi decât în primul caz.

În primul caz, persoana poate comunica cu CDPDJQ – pentru început, la telefon – ca să-i expună situaţia. În cazul în care CDPDJQ consideră necesar, va trimite un formular de plângere, pe care persoana îl va completa şi îl va depune ca plângere formală.

Odată plângerea înregistrată, CDPDJQ va începe să culeagă probe care să-i permită să determine dacă persoana a fost, într-adevăr, victima unei discri­mi­nări. Această anchetă nu seamănă cu un proces. Persoana care efectuează ancheta contactează părţile implicate, la telefon sau în scris. De asemenea, se în­cearcă găsirea unor căi de înţelegere amiabilă între părţi sau CDPDJQ suge­rează o procedură de arbitraj, prin care un arbitru poate da o decizie finală, fără drept de apel.

În cazul în care părţile nu au ajuns la o înţelegere sau au refuzat arbitrajul, CDPDJQ poate propune, dacă este convinsă că persoana care a făcut plângerea este victimă a discriminării, anumite “măsuri de redresare” (mesures de redressement), fără însă a avea puterea să oblige partea vinovată să le şi aplice. În cazul în care aceasta din urmă refuză să se supună măsurilor, CDPDJQ poate să trimită cererea la Tribunal des droits de la personne, instanţă specializată în domeniul discriminării. În faţa tribuna­lului, CDPDJQ este cea care susţine cauza persoanei discriminate şi asumă costurile procedurilor.

În cazul în care însă CDPDJQ decide să nu se adreseze acestui tribunal, persoana care se consideră discriminată poate face ea însăşi demersurile în faţa instanţei respective, iar decizia va fi executorie, adică persoanele implicate în proces vor fi obligate să o respecte.

De reţinut, totuşi, că orice persoană care doreşte să sesizeze acest tribunal trebuie să se adreseze mai întâi CDPDJQ.

Ultimele articole

Articolul precedent
Articolul următor

Articole similare