Duminică, 28 noiembrie, basarabenii din Canada sunt aşteptaţi la vot, pentru alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova. Prezenţa la urne este, şi de data aceasta, crucială pentru salvarea unei ţări ameninţate de comunism, de mafie şi de scufundarea sub “umbrela de plumb a Rusiei”, după cum punctează Ala Mîndîcanu, preşedinta Comunităţii Moldovenilor din Québec. De altfel, am adăuga noi, o dovadă clară a fragilităţii democraţiei de la Chişinău este chiar buletinul de vot, pe care sunt înscrise nu mai puţin de 20 de partide. Pe lângă ele, intră în cursă şi 20 de candidaţi independenţi. Un tablou care seamănă mult cu cel din România primilor ani de după căderea comunismului. (M. Chiriţă)
La Chişinău, viaţa politică fierbe, alegerile anticipate se apropie vertiginos şi astăzi nimeni nu poate spune cu siguranţă în ce direcţie o va lua Republica Moldova după alegerile parlamentare. Situaţia este extrem de tensionată, în plan economic, politic şi social. Alianţa pentru Integrare Europeană, care a venit la guvernare în urma scrutinului anticipat din iulie 2009, nu a reuşit să obţină 61 de voturi necesare pentru alegerea preşedintelui. A lipsit un singur vot, “votul de aur”, şi iată că Republica Moldova se află într-un nou iureş electoral, cu tot tacâmul inerent – campanie murdară, atacuri reciproce, frustrare generală, promi-siuni exagerate, speranţe iluzorii.
Partidul comuniştilor încearcă acum cu disperare să revină la putere. Sunt utilizate toate mijloacele, chiar şi cele mai mârşave. Minciuna sfruntată, acuzarea componentelor Alianţei de cele mai grele (şi inexistente) păcate, demonizarea României – întregul arsenal de instrumente propagandistice este pus în mişcare. Un singur exemplu: de câteva zile, toată lumea discută un fals evident, lansat de Vladimir Voronin, cum că premierul Filat şi preşedintele interimar Ghimpu, cu ajutorul României, ar fi… aruncat în aer digul din satul Nemţeni, provocând astfel inundaţiile din vară! Problema e că, la unii alegători, aberaţiile prind…
Din păcate, Alianţa, ca orice organism creat ad-hoc, nu are capacitate suficientă să opună comuniştilor o campanie comună, dinamică şi coerentă. Fiecare partid din Alianţă îşi face propriul joc, iar candidaţii din interiorul ei sunt percepuţi nu ca nişte aliaţi, ci mai degrabă ca nişte concurenţi. Această tactică greşită din capul locului slăbeşte fiecare componentă în parte şi toată Alianţa în întregime, dând atuuri suplimentare oponenţilor.
Unele din partidele mici, lansate în campanie, nu vin decât să fărâmiţeze electoratul, să semene îndoiala în inimile oamenilor, ca să nu mai aibă încredere în nimeni şi în nimic. În aceste condiţii, creşte numărul indecişilor şi se stimulează absenteismul. Dispoziţiile de frustrare, de nemulţumire generală, de apatie şi disperare, pe care le-am simţit în timpul vizitei mele la Chişinău în luna octombrie, sunt extrem de periculoase pentru viitorul Republicii Moldova.
Astăzi, nimeni nu poate face prognoze clare privind rezultatul alegerilor anticipate. Ceea ce putem, însă, face este să mobilizăm la vot electoratul din diaspora. Cei peste 600 de mii de cetăţeni moldoveni, plecaţi de răul comuniştilor, pot şi trebuie să fie mobilizaţi pentru a opri alunecarea în hăul autoritar, sub umbrela de plumb a Rusiei. Pentru că astăzi, mai mult ca niciodată, suntem la răscruce.
Apropiatele alegeri constituie Rubiconul care va fi sau nu va fi trecut de către basarabeni. Sau vor fi prezenţi la vot, oriunde s-ar afla, votând partidele democratice orientate spre Uniunea Europeană, sau vor absenta, lăsând electoratul îmbătrânit şi prostit de propaganda comunistă să decidă viitorul cum îl duce mintea.
Aşadar, două lucruri sunt astăzi importante pentru membrii comunităţii moldoveneşti din Canada şi SUA: să participe la alegeri şi să voteze pentru partidele demo-cratice. Lipsa de la urnele de vot îi poate costa scump pe părinţii şi fraţii noştri rămaşi singuri în faţa pericolului comunist, în faţa corupţiei şi a mafiei.
În 2010, o modificare adusă Codului Electoral al Republicii Moldova a dat alegătorilor din străinătate dreptul să voteze şi în afara sediilor misiunilor diplomatice. Imediat, au fost deschise 79 de noi secţii de votare, în diferite ţări. Aşa se face că moldovenii cu paşaport albastru aflaţi în Canada au votat, pentru prima oară, la referen-dumul constituţional din 5 septembrie 2010. Reamintim că referendumul nu a fost validat din cauza numărului insuficient de participanţi (mai puţin de 30%).
La cele 6 secţii de vot deschise pe continentul nord-american, dintre care două în Canada şi patru în SUA, au votat, în septembrie, 1.370 de persoane. Din acestea, 705, adică peste jumătate, au fost din Montréal. Astfel, Comunitatea Moldovenilor din Québec şi-a ocupat un loc onorabil de organism eficient în lista organizaţiilor diasporei basarabene.
Dintre cele 705 voturi la referendum exprimate în Montréal, doar 7 au fost contra modificării constituţiei. Majoritatea covârşitoare a susţinut alegerea preşedintelui prin vot direct de către toţi alegătorii, şi nu de către parlament, ca în prezent, ceea ce arată orientarea democratică şi pro-europeană a alegătorilorbasarabeni din Canada.
În Canada, alegerile se vor desfăşura pe 28 noiembrie, între orele 7.00 şi 21.00, la secţiile nr. 370, din Montréal (6767 Côte des Neiges, etaj 6, sala 697, H1K 1R7, tel. 514 868 3608) şi nr. 371, din Toronto.
Actele de identitate cu care se poate vota în afara Republicii Moldova sunt: paşaportul turistic valabil sau livretul de marinar.
